17 iulie, zi încărcată și cu dublă semnificație pentru președintele Comisiei pentru politică externe, diplomat, profesor și raportor APCE, senatorul Titus Corlățean!
Astăzi, 17 iulie, este Ziua Justiției Penale Internaționale, dar și ziua în care se comemorează 10 ani de la doborârea avionului de pasageri MH 17 de către separatiștii pro-ruși în spațiul aerian al Ucrainei. Acesta din urmă este și motivul pentru care astăzi senatorul Titus Corlățean, cel care în calitate de raportor al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, în cadrul reuniunii Comisiei de la Paris din 23 mai 2022, a prezentat raportul cu tema: Angajarea răspunderii pentru doborârea avionului cursei aeriene MH17, se află la Haga, în Olanda, pentru a participa la ceremoniile de comemorare.
În prezentarea sa din luna mai 2022, senatorul român a reamintit faptul că 298 de cetățeni din mai multe țări, între care 198 olandezi, au fost victimele tragediei cauzate de prăbușirea, în 17 iunie 2014, în regiunea Donețk, Ucraina, în urma unui atac cu rachetă, a avionului aparținând companiei Malaysia Airlines, care efectua un zbor de pasageri de la Amsterdam la Kuala Lumpur (zborul MH 17) .
Raportul cuprinde concluziile raportorului APCE în urma vizitelor întreprinse în perioada 31 ianuarie- 4 februarie 2022, în Țările de Jos și Ucraina, în cadrul cărora s-a întâlnit cu autorități politice, de anchetă aviatică și respectiv criminalistică, servicii de securitate din cele două state, dar și cu rude ale victimelor olandeze decedate în atacul cu rachetă îndreptat împotriva aeronavei civile menționate. Totodată, raportul face referire la concluziile investigației desfășurate, în baza Convenției privind aviația civilă internațională (Convenția de la Chicago), de Consiliul Olandez pentru Siguranța Aviației, precum și la stadiul cercetărilor care se desfășoară în paralel de către Echipa Mixtă de Investigație. Astfel, raportul prezentat de senatorul Corlățean menționează drept cel mai probabil scenariu, în urma analizei probelor puse la dispoziție de autoritățile ucrainene și cele olandeze, acela potrivit căruia avionul a fost doborât de o rachetă BUK aparținând unui sistem de rachete furnizat de Federația Rusă separatiștilor pro ruși din estul Ucrainei.
„Astăzi voi fi la Haga, în Olanda, pentru a participa la ceremoniile de comemorare a 10 ani de la crima comisă de separatiștii pro-ruși în Estul ocupat al Ucrainei, în 17 iulie 2014, atunci când aceștia au doborât cu un sistem de rachete rusesc BUK un avion de linie al companiei Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri și membri ai echipajului, din care 198 de olandezi, majoritatea cu destinație de vacanță de la Amsterdam la Kuala Lumpur.
Guvernul olandez nu a uitat…Alături de Asociația familiilor olandeze ale victimelor nevinovate ucise de oamenii lui Putin, MAE olandez m-a onorat cu invitația de participare la aceste ceremonii, la Monumentul special ridicat în memoria victimelor (părinți, copii, bunici) ucise de oamenii Moscovei, care invadaseră Ucraina. De ce? Pentru că am avut onoarea și dificila responsabilitate de a fi raportorul european, în numele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care să stabilească “Asigurarea răspunderii pentru doborârea zborului MH 17”. La 23 iunie 2022, după misiuni oficiale de investigare pe care le-am efectuat în 2022 în Ucraina și Olanda, contacte oficiale cu autoritățile naționale competente, serviciile de securitate, de control aerian, structurile competente de procurori etc însărcinate cu anchetele penale, am prezentat plenului Adunării Parlamentare de la Strasbourg raportul și proiectul de Rezoluție. Toate acestea, în prezența regelui Olandei, Willem Alexander, venit special în Hemiciclul Consiliului Europei pentru a audia raportul meu, dar și a familiilor olandeze ale victimelor crimei comise de separatiștii ruși. Adunarea a votat în unanimitate Rezoluția 2452 (2022), așa cum am redactat-o, prin care identificam cei 4 responsabili ruși pentru coordonarea, comanda și doborârea efectivă a avionului de pasageri MH 17 (Kharchenko, Dubinskiy, Girkin și Pulatov), ofițeri superiori GRU și FSB, dar și responsabilitatea Federației Ruse ca stat, pentru crima abominabilă comisă.
Ulterior, atât Curtea districtuală de la Haga, care s-a pronunțat definitiv prin condamnări penale stabilite pentru responsabilii ruși, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în decizia de admisibilitate pronunțată în 2023, au preluat concluziile esențiale din raportul meu.
Nu am realizat decât astăzi, la Haga, că această zi coincide cu Ziua Justiției Penale Internaționale, stabilită pentru a marca data la care, în 1998, a fost semnat Statutul Curții Penale Internaționale de la Roma. O zi istorică, rezultatul unui efort de aproape un secol al umanității, de a înființa o Curte de Justiție internațională care să sancționeze crimele grave comise împotriva umanității, crimele de război, cea de genocid și, nu în ultimul rând, crima de agresiune. Ceea ce nu știu, din păcate, cei mai mulți dintre români, este faptul că precursorul Dreptului Penal Internațional și al ideii de înființare a unei Curți de Justiție Penale Internaționale a fost un român, în perioada interbelică: profesorul de Drept penal și diplomatul Vespasian V. Pella, fondator și ulterior Președinte al Asociației Internaționale de Drept Penal, Președinte al Comitetului chestiunilor juridice și constituționale al Ligii Națiunilor, membru corespondent al Academiei Române și al Societății Americane de Drept Internațional.
Emoțional, astăzi nu va fi o zi chiar simplă pentru mine. Nu pentru că la ceremonii vor participa membrii Casei Regale a Olandei, Primul ministru al acestei țări, Procurorul general al Australiei sau o serie de alți demnitari și ambasadori olandezi sau străini. Ci pentru că mă voi reîntâlni cu oameni, mulți dintre ei cu părul grizonat, pe care i-am întâlnit în 2022 la Haga sau Strasbourg și care fac parte din familiile celor nevinovați, uciși de rușii lui Putin în 2014. Și în special cu un domn de asemenea cu părul argintat, care mi-a spus atunci, cu multă demnitate, dar cu o uriașă durere interioară, următoarele: “Știți…a trebuit să merg atunci în zona adiacentă, controlată de ucraineni, unde au fost transferate rămășițele avionului și rămășițele umane ale pasagerilor. A trebuit să recunosc și eu rămășițele alor mei. Și știți ce este cel mai dureros pentru mine? Am avut-o în avion pe fiica mea, pe soțul ei și pe cei doi băieței ai lor, nepoții mei. Iar eu încă trăiesc…” Mărturisesc acum că a fost cel mai dificil moment pentru mine de gestionat emoțional pe tot parcursul procesului de investigații și redactare a raportului, dar care m-a decis să fac tot ceea ce era omenește posibil și cât se poate de obiectiv (paradoxal poate pentru unii), alături de echipa juridică a Consiliului Europei, pentru prezentarea adevărului, pentru ca într-o zi justiția penală internațională să identifice și să pronunțe condamnări ale responsabililor politici și militari, la nivel de lideri, dar și cu privire la responsabilitatea statului ai cărui agenți au comis această îngrozitoare crimă.
Ar fi bine să nu uităm toate lucrurile acestea. Și ar fi bine ca actualul guvern al României să introducă mai rapid în dreptul penal intern infracțiunea “crimă de agresiune”, așa cum de exemplu a fost ea redefinită în Dreptul internațional în 2010. Sper ca MAE și Ministerul Justiției să se decidă odată…”, a transmis senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă.
