Senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlăţean, vicepreşedintele Senatului României, nu a votat legea privind carantina și izolarea. Deși actul legislativ a suferit numeroase modificări, senatorul social democrat a decis totuși să nu acorde un vot pozitiv legii și asta pentru că încă există o serie de semne de întrebare și de imperfecțiuni care lasă loc de interpretări.
Mai mult decât atât, jurist de profesie, senatorul PSD amintește foarte clar că nici nu era nevoie de această lege: „Exista Legea 55 din 15 mai care prevedea exact măsuri de gestionare a acestei crize, putea foarte bine să vină guvernul cu un proiect de ameliorare a acestei legi. Au fost multe argumente pe care le-am luat în considerare atunci când am decis să votez împotrivă, chiar și în condițiile în care legea a fost mult corectată de colegii din Comisia juridică”, a mai declarat parlamentarul.
Având o specializare și un doctorat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, senatorul social democrat a transmis că a „privit din perspectivă specializată Protecția Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului și a modului în care Curtea Europeană judecă astfel de chestiuni extrem de importante și sensibile pentru că unul din elementele centrale ale proiectului de lege se referă la conceptul de PRIVARE DE LIBERTATE”
Totodată, parlamentarul PSD a mărturisit public că, „după o foarte serioasă reflecție asupra textelor adoptate de Camera Deputaților, am luat decizia, în final, să votez împotriva acestei legi”, a declarat Titus Corlățean care și-a argumentat alegerea prin expunerea motivelor:
„Această criză trebuie tratată cu seriozitate, dar trebuie tratată cu mijloacele juridice CONSTITUȚIONALE care să confirme corectitudinea măsurilor de restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale, având o bază constituțională. Și de aici a plecat analiza pe care am făcut-o: proiectul de lege trebuie să răspundă acestor două exigențe: mai întâi trebuie să ofere autorităților niște pârghii, niște mijloace de a combate pandemia și de a proteja populația , dar, cumulativ, ȘI ASTA NU A FĂCUT GUVERNUL, prin proiectul de lege, să răspundă și EXIGENȚEI DE A RESPECTA CETĂȚEANUL ŞI DE A RESPECTA DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE SALE FUNDAMENTALE care, în anumite condiții, o perioadă, e adevărat, pot fi restrânse.
Or, proiectul de lege a fost profund viciat de la bun început când a fost trimis de actualul guvern PNL. A conținut lucruri absolut abominabile și din perspectiva juridică constituțională și din perspectiva respectării drepturilor omului”.
Cu părere de rău, senatorul Titus Corlățean a declarat că, pentru această lege nu a fost sesizată pentru o analiză și un raport și Comisia de constituționalitate, însă, din fericire, Comisia juridică a reușit să modifice o serie de chestiuni absolut dăunătoare din proiectul de lege.
„CARANTINA ȘI IZOLAREA, care sunt PROCEDEE MEDICALE folosite în situații de criză epidemiologică, presupun LIPSIREA DE LIBERTATE a omului cu justificare medicală, dar trebuie să existe și o JUSTIFICARE JURIDICĂ valabilă și știți că starea de libertate este premisa definitorie pentru ființa umană. Lipsirea de libertate trebuie să fie excepția și ea trebuie să fie foarte clar și parcimonios, cuantificabil prevăzută de lege în ceea ce priveşte IPOTEZELE, MODALITAȚILE CONTROLULUI JUDICIAR, CĂILE DE ATAC care TREBUIE PREVĂZUTE ÎMPOTRIVA UNEI MĂSURI DE LIPSIRE DE LIBERTATE. Deci nu sunt criterii foarte uşor de îndeplinit. Şi aici vreau să fiu corect faţă de colegii care, în Comisia juridică, au lucrat cam şapte zile şi şapte nopţi pentru a corecta acest proiect de lege. Ei au reuşit să amelioreze substanţial o serie de prevederi din proiectul trimis de guvern după ce, în prealabil, și în Camera Deputaților fuseseră făcute anumite corectări”.
Dintre cele mai „aberante” chestiuni eliminate, senatorul PSD dă un singur exemplu, cu siguranță cel mai criticat: „s-a eliminat acea chestiune aberantă de CARANTINARE A BUNURILOR PERSONALE, inclusiv a TELEFOANELOR MOBILE. Au fost făcute și alte modificări importante. Cu toate astea, proiectul de lege a fost atât de viciat ab initio, structural, sistemic, încât, în perioada asta de timp, în ciuda muncii foarte intense din partea colegilor din Comisia juridică , n-a putut fi corectat și făcut coerent de la cap la coadă așa cum ar fi trebuit. Nu e un reproş adresat colegilor din Comisia juridică, dimpotrivă. Respectul meu pentru ceea ce au făcut.
Au rămas o serie de lucruri criticabile și, din punctul meu de vedere, eu nu am putut, personal, să trec peste ele. Vă dau un singur exemplu aici: guvernul nu a transmis, a refuzat, a evitat pur și simplu să transmită ceea ce o lege din 2000 privind tehnica legislativă prevede: să transmiți o anexă, o listă cu EVALUAREA IMPACTULUI MĂSURILOR PROPUSE de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale. Un astfel de proiect de lege în mod obligatoriu trebuie să aibă o ANALIZA DE IMPACT. NU A EXISTAT AȘA CEVA.
Sunt și alte chestiuni de formă : guvernul NU A SOLICITAT AVIZUL CONSILIULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL.
Sunt lucruri care, din start, mi-au ridicat mari semne de întrebare. Iar chestiunile de fond au rămas foarte serioase pentru că, în general, definițiile dacă vorbim de carantină, de izolare, de alte măsuri concrete, DEFINIȚIILE TREBUIE SĂ INTRODUCĂ ELEMENTE FOARTE CLARE, CUANTIFICABILE, CA SĂ NU LASE LOC ARBITRARIULUI, INTERPRETĂRII SAU A UNEI DECIZII DISCREȚIONARE DIN PARTEA AUTORITĂȚII, în speţă, guvernului, în perioadă de criză, dar care privesc oameni cetățeni și drepturi și drepturi și libertăți fundamentale”.
Din punctul de vedere al juristului Titus Corlățean, legea are multe probleme, printre care domnia sa expune: „S-a introdus, în definiția carantinei persoanelor, conceptul corect medical de separare fizică… a cui ? A persoanelor suspecte de a fi infectate (sic!) sau purtătoare ale unui agent înalt patogen în ce spații ( ?) și așa mai departe.
Întrebarea, în continuare, este: se dă, mai departe, o definiție a ceea ce înseamnă persoană SUSPECTĂ, persoană POSIBIL INFECTATĂ care provine din zona roșie și așa mai departe…?
În mod firesc, ca jurist, o spun: chestiunea asta cu POSIBILITAȚI, PERSOANE SUSPECTE, IMPLICĂ, PRACTIC, O PREZUMȚIE DE VINOVĂȚIE de boală care nu stă în picioare din punct de vedere juridic și constituțional. Nu poți să lucrezi cu conceptul de persoană SUSPECTĂ. Aici nu vorbim de SUSPECT în dreptul penal față de care există indicii, probe.
PERSOANA SUSPECTA DE A FI INFECTATĂ este o definiție extrem de evazivă și interpretabilă.
Ce înseamnă „ÎNALT PATOGEN” ? Poate că din punctul de vedere al Comisiei juridice s-au clarificat aceste sensuri din punct de vedere medical, poate niște clarificări. Dar din punct de vedere juridic lucrurile trebuiau foarte să fie foarte clar precizate.
CE ÎNSEAMNĂ „ÎNALT PATOGEN”, CE ÎNSEAMNĂ „MAI PUȚIN PATOGEN”, CE ÎNSEAMNĂ „MEDIU PATOGEN” și așa mai departe.
Sunt aspecte care privesc diferitele categorii de populație de persoane carantinate potrivit articolului 7 unde se dă definiția inițială la alineatul 1şi urmează o enumerare a persoanelor care urmează a fi carantinate. Şi aici deschid o paranteză : în proiectul inițial al guvernului, fuseseră trecute inclusiv persoanele SĂNĂTOASE care vin dintr-o zonă cu înalt risc epidemiologic, vin în România din acea zonă și, automat, toate persoanele, inclusiv persoanele sănătoase, erau carantinate. (…)
Deci toate persoanele care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat vor fi carantinate. Unii medici vor spune , pe baza prezumţiei că vin dintr-o zonă roşie, că este argumentat dar cu toate astea, JURIDIC și CONSTITUȚIONAL rămâne problema cu persoanele care nu sunt nici purtătoare de virus nici afectate de virus, persoanele SĂNĂTOASE care pot foarte ușor să aibă un test negativ dar potrivit acestui text și ele sunt carantinate. E O LIPSIRE DE LIBERTATE FĂRĂ FUNDAMENT în opinia mea ca jurist.
V-am dat câteva exemple care pe mine m-au determinat să votez împotrivă”, a subliniat senatorul PSD Titus Corlățean.
