Președintele Klaus Werner Iohannis, nu numai că a refuzat să promulge legea care prevede declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon în România, dar la doar o zi după împlinirea a 100 de ani de la semnarea acestui act istoric, prin care marile puteri recunoșteau unirea Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, șeful statului a atacat la Curtea Constituțională legea adoptată de Parlament la 13 mai. Printre altele, motivul invocat de Klaus Iohannis este acela că legea contravine atât prevederilor constituționale referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat și la stabilitatea raporturilor juridice, cât și legate de calitatea legii.

La scurt timp după anunțul Administrației Prezidențiale privind sesizarea CCR, inițiatorul legii adoptate cu majoritate covârșitoare în Parlament, senatorul Titus Corlățean, care ieri, 4 iunie, la împlinirea a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon a participat, alături de alți oameni politici, la o serie de evenimente speciale organizate la Alba Iulia, unde a depus buchete de flori la Statuia lui Mihai Viteazul, primul unificator al Țărilor Române, monument amplasat în fața palatului princiar, și la Mormântul voievodului Iancu de Hunedoara, aflat în Catedrala Romano-Catolică din Cetatea de la Alba-Iulia, a desființat rând pe rând argumentele invocate de șeful statului în cererea de contestare depusă la Curtea Constituțională.

Ba mai mult decât atât, senatorul Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului României și președintele Departamentului de Politică Externă al PSD, a anunțat că nu renunță și că merge mai departe cu promovarea acestei legi atât de necesare pentru marcarea oficială, cu demnitate românească, a unei simbolistici naționale esențiale pentru devenirea Statului Român modern și contemporan și că îl va forța „cu mijloace legale și politice pe acest nedemn om politic să promulge în final legea Zilei Tratatului de la Trianon”.

„Decizia lui Klaus Werner Iohannis de a contesta la Curtea Constituțională legea de declarare a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, adoptată de Parlamentul României pe data de 13 mai 2020 și, respectiv, voința suverană a Parlamentului reprezintă un gest rușinos și nedemn, care confirmă că domnia sa NU este cu adevărat președintele României și al națiunii române.
Pretextele și argumentația mediocră invocate privind „caracterul declarativ” al legii, care nu ar prescrie relații sociale sunt ușor de demontat.
Mergând pe această logică mediocră, ar trebui să desființăm un întreg set de legi în vigoare în Statul Român, care consacră recunoașterea națională a unor simboluri naționale românești, eroi ai neamului sau cele care privesc necesitatea de a recunoaște oficial în România momente simbolice semnificative pentru diferitele minorități naționale din țara noastră, începând cu minoritatea maghiară sau germană.
Ar trebui, de exemplu, să desființăm legi care marchează Zile ale limbii diferitelor minorități naționale din România și care, fără a reglementa neapărat relații sociale, recunosc oficial în Statul Român simbolistica și importanța acestor momente sau fapte sociale pentru categorii limitate ca număr de cetățeni ai României.
Este, de asemenea, rușinos faptul că numitul Klaus Werner Iohannis afirmă că nu prezintă relevanță socială o lege care marchează momentul istoric al recunoașterii internaționale din punct de vedere politic și juridic a reunificării națiunii române, săvârșite prin voința istorică a românilor majoritari din Transilvania la 1 decembrie 1918 sau recunoașterea și omagierea eroismului, sacrificiului și memoriei soldaților români care au căzut pe câmpul de bătălie din Primul Război Mondial și care au permis atât realizarea momentului istoric de la 1 decembrie 1918, cât și “soluția justă și durabilă” pentru națiunea română din Tratatul de Pace de la Trianon.
Vom merge mai departe cu promovarea acestei legi atât de necesare pentru marcarea oficială, cu demnitate românească, a unei simbolistici naționale esențiale pentru devenirea Statului Român modern și contemporan și îl vom forța cu mijloace legale și politice pe acest nedemn om politic să promulge în final legea menționată”, a declarat senatorul Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului României, președintele Departamentului de Politică Externă al PSD.