Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca Ziua solidarității româno-polone a fost adoptat de plenul Senatului.
Legăturile româno-poloneze au o vechime de veacuri, iar prietenia autentică dintre cele două națiuni s-a dezvoltat organic și s-a impus în conștiința publică începând, mai ales, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a acordat ajutor revoluţionarilor polonezi de la 1863-1864, refuzând extrădarea lor și sprijinind încercarea Poloniei de a-și recâştiga independenţa. La sfârșitul Primului Război Mondial, România și Polonia aveau interese comune, bazate pe alianța cu democrațiile occidentale, întărirea legalităţii internaţionale prin Societatea Naţiunilor și instituirea unui mecanism eficace al securităţii, inclusiv prin formarea unor alianţe regionale.
Așadar, Alianța româno-polonă, inaugurată la 3 martie 1921, reprezintă un reper istoric și simbolic important pentru relațiile bilaterale, caracterizate și astăzi de un dinamism deosebit și de o cooperare excelentă, inclusiv în cadrul euroatlantic.
„Este un proiect de lege care are semnificația de a spune că relația dintre România și Polonia care îmbracă forma unui parteneriat strategic este o relație foarte importată nu doar în Europa Centrală, ci aș spune și în cadrul Alianței Nord Atlantice, în primul rând. Este vorba despre o relație care atunci, odată cu momentul semnării Convenției militare cu caracter defensiv, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în circumstanțe dramatice pentru statul polonez, a permis României să facă niște gesturi pe care polonezii nu le- au uitat peste timp, respectiv acela de a găzdui guvernul în exil după demararea operațiunii a Germaniei naziste împotriva Poloniei, la 1 septembrie 1939, o parte a elitei poloneze, găzduirea şi, ulterior, transferul tezaurului Poloniei, care a avut o soartă mai bună decât cel al României. Sunt elemente importante care, astăzi, se concretizează într-un parteneriat strategic important, dar şi în schimburi economice bilaterale, de exemplu, de peste 10 miliarde de euro, anul trecut. Avem motive să votăm acest proiect de lege care privește și spre viitor”, a spus în ședința de plen senatorul Titus Corlăţean, președintele Comisiei pentru politică externă.
Senatorul Titus Corlățean nu s-a putut însă abține să adreseze și o întrebare ironică șefului Statului, acesta „taxându-l” pe Klaus Iohannis pentru comportamentul pe care acesta l-a avut la momentul adoptării și proclamării zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon.
„După ce Parlamentul României va vota această lege și va fi trimisă spre promulgare, Președinția va promulga această lege? Ca și structură și filosofie este identică, de exemplu, cu legea privind Proclamarea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon din perspectiva simbolistică, istorică importantă de asemenea cu un set de măsuri de a marca acest moment istoric pentru România… La acel moment, proiectul de lege a fost contestat de preşedintele României la Curtea Constituțională, care, evident, a respins contestația. Dacă, în alte situații, proclamarea Zilei Vinului sau proclamarea Zilei Bicicletei, Președinția n-a contestat astfel de date, care într-adevăr, nu legiferau o chestiune foarte structurată, în astfel de situații cu simbolistică istorică şi asemenea măsuri importante, Președinția va promulga, sper să promulge această lege…”, a transmis senatorul Titus Corlăţean.
