După ce în ultimii ani au stat cu „frica-n sân” că din cauza condițiilor propice se va reactiva bacteria Clostridium și cetățenii orașului, dar și din localitățile vecine, vor rămâne fără apă potabilă, astăzi autoritățile locale de la Pucioasa se confruntă cu o nouă problemă care „amenință” alimentarea cu apă a urbei. De această dată seceta este cea care crează mari probleme autorităților, lipsa precipitaților din această toamnă a dus la scăderea dramatică a cursurilor de apă care acumulează lacul de acumulare Pucioasa, lac de unde sunt alimentați cu apă potabilă aproapte 25.000 de dâmbovițeni din Pucioasa și din comunele învecinate orașului stațiune. În plus, la momentul acesta lacul de acumulare de la Pucioasa este colmatat în procent de 75%, iar din analizele efectuate rezultă că există o concentrație foarte mare de bacterii Clostridium în mâlul din baraj, ceea ce înseamnă că trebuie să se renunțe cât mai curând la această sursă de apă care pune în pericol sănătatea oamenilor. Autoritățile de la Pucioasa au identificat soluții pentru rezolvarea problemei apei potabile, aceea de a aduce apă de la o societate privată din Fieni sau de a se aduce până la Pucioasa conducta cu apă din sursă montană, numai că la momentul acesta „ideea” este blocată de birocrație. Despre toate aceste probleme cu care se confruntă orașul Pucioasa și alte patru localități vecine orașului stațiune a fost informată astăzi și premierul Viorica Dăncilă. Deputatul PSD de Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a adresat o interpelare premierului României și i-a cerut să se implice în soluționarea acestei situații, care nu este deloc o „glumă” și pune în pericol sănătatea a zeci de mii de dâmbovițeni. Nu este prima dată când parlamentarul interpelează reprezentanți ai Guvernului cu privire la această problemă, însă până acum guvernanții nu au făcut mare lucru pentru a rezolva această situație, care nu mai trebuie neglijată, ci rapid soluționată.
„Stimată doamnă Prim-ministru,
Supun atenţiei dumneavoastră situaţia cu care se confruntă locuitorii din oraşul staţiune Pucioasa şi cei ai altor patru localităţi din jur, care nu beneficiază, din cauza unor probleme de ordin birocratic, de o sursă de apă potabilă sigură.
În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, în luna februarie 2018, l-am informat pe ministrul Apelor şi Pădurilor că 25.000 de dâmboviţeni sunt alimentaţi cu apă potabilă din staţia de tratare Pucioasa, a cărei sursă este lacul de acumulare Pucioasa, executat pe râul Ialomiţa în perioada 1971-1975, baraj care este astăzi colmatat în procent de aproximativ 75%.
Demersul meu, în completarea celor efectuate de autorităţile locale şi judeţene, a plecat de la faptul că specialiştii au explicat că operaţiunea de decolmatare a lacului de acumulare Pucioasa este imposibil de realizat, iar analizele microbiologice efectuate de către operatorul de distribuţie a apei au scos în evidenţă o concentraţie foarte mare de bacterii Clostridium Perfingeris în mâlul depus, ceea ce înseamnă că trebuie să se renunţe urgent la această sursă de apă, fiindcă reprezintă un pericol iminent pentru sănătatea populaţiei.
Doamnă prim-ministru,
Din păcate, această problemă gravă nu şi-a găsit rezolvarea nici până astăzi. Mai mult, s-a acutizat! Seceta din acestă toamnă a dus la scăderea dramatică a debitelor cursurilor de apă care alimentează lacul de acumulare Pucioasa. Se impune, aşadar, până nu este prea târziu, o implicare totală a tuturor factorilor responsabili pentru realizarea, într-un timp optim, a unei reţele de apă care să alimenteze oraşul din sursele din munte.
Reamintesc faptul că, în data de 16 ianuarie 2016, s-a sistat furnizarea apei către cei 25.000 de dâmboviţeni din zona de nord a judeţului, întrucât valorile ridicate ale bacteriei Clostridium Perfingeris nu au permis potabilizarea. Furnizarea apei a fost reluată fără restricţii abia după o lună şi jumătate, în ziua de 29 februarie 2016. În toamna aceluiaşi an, Administraţia Naţională Apele Române – SGA Dâmboviţa a declasificat apa din lacul de acumulare Pucioasa de la categoria A2 la categoria A3, impunând a se găsi surse alternative de aprovizionare cu apă pentru consumul uman.
Solicit răspuns în scris.
Deputat Corneliu Ștefan”
