La începutul lunii martie, la începutul agresiunilor militare asupra Ucrainei, deputatul PSD Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, condamna, de la tribuna Parlamentului, efectele războiului asupra moștenirii culturale și a patrimoniului ucrainean, aflate în pericol de distrugere sau de dispariție.
Ulterior apelului pentru protejarea patrimoniului tangibil din Ucraina lansat de deputatul de Dâmbovița, societatea civilă din Ucraina s-a mobilizat și a început demersurile necesare pentru conservarea și protejarea unor elemente de patrimoniu cu valoare locală, națională și chiar mondială. Despre aceste măsuri și despre necesitatea promovării, la nivel european, a unei inițiative de apărare a patrimoniului tangibil de pe teritoriului ucrainean am vorbit și în cadrul declarației politice de săptămâna aceasta, pe care o redăm integral în rândurile următoare.
Salvarea patrimoniului ucrainean – o prioritate!
La scurt timp după declanșarea agresiunilor militare asupra Ucrainei, din partea Federației Ruse, am semnalat o problemă deosebit de importantă pentru cultura și civilizația ucraineană, și nu numai. În calitate de fost ministru al Culturii am făcut un apel, în cadrul unei declarații politice anterioare, pentru protejarea elementelor de patrimoniu tangibil de pe teritoriul Ucrainei, care se află sub amenințarea unei distrugeri iminente și ireversibile.
În ciuda faptului că acest subiect nu a fost dezvoltat sau reluat cu insistență – cel puțin nu la noi în țară, societatea civilă din Ucraina a dat deja curs unor demersuri absolut necesare pentru conservarea și protejarea unor elemente cruciale de patrimoniu, unele dintre ele fiind incluse și în patrimoniul mondial UNESCO. O organizație neguvernamentală din Liov, care protejează clădirile de patrimoniu, a luat decizia de a acoperi vitraliile bisericilor și statuile din exteriorul lăcașelor de cult cu materiale speciale, pentru a le feri de distrugere, în cazul unui atac. Întregul Centru istoric al orașului Liov face parte din patrimoniul UNESCO, găzduind zeci de clădiri medievale, unele chiar din perioada habsburgică. Necesitatea acordării unei atenții deosebite orașului Liov vine și din faptul că 55% dintre monumentele de patrimoniu ale Ucrainei se află în Liov, considerat a fi centrul cultural al Ucrainei. Printre cele 2500 de clădiri – monumente istorice, cu valoare locală și cele 300 de clădiri cu valoare națională, se regăsește și Biserica Valahă, o ctitorire a domnitorului Alexandru Lăpușneanu, de la 1559 – o clădire cu o semnificație importantă atât pentru cultura ucraineană, cât și pentru cultura română. Alături de mărturiile arheologice din zona litoralului Mării Negre și a Mării Azov, Biserica Valahă din Liov și Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației (monument UNESCO), de la Cernăuți, se înscriu pe lista elementelor de patrimoniu tangibil de a căror conservare și protejare suntem deopotrivă responsabili.
Așa cum am mai spus, România, ca membru al Uniunii Europene, dar și ca parte a civilizației și moștenirii culturale a etniilor care conviețuiesc în zonă, trebuie să promoveze la Bruxelles o inițiativă privind obligația părților de a proteja și apăra patrimoniul cultural al regiunilor amenințate de pierderi ireversibile pentru patrimoniul național ucrainean, dar și mondial. Ieri, președintele Ucrainei a vorbit în Parlamentul României despre necesitatea sprijinirii Ucrainei și a poporului ucrainean, în fața agresiunilor incalificabile din partea Federației Ruse. Fără îndoială, salvarea poporului ucrainean reprezintă prioritatea numărul unu! În același timp, sunt lucruri deopotrivă importante despre care se vorbește mai puțin sau deloc în aceste momente de criză Ucraina înseamnă mai mult decât simplă viață biologică. Nu putem să pierdem din vedere acele elemente care fac din Ucraina mai mult decât o țară, care fac din Ucraina o civilizație și o cultură! Acestea sunt elementele de patrimoniu față de care avem o datorie istorică.
