Președintele Klaus Iohannis și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, întrebați oficial de senatorul PSD de Dâmbovița, Președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului, fost ministru de Externe, Titus Corlățean, ce se întâmplă cu măsurătorile pe canalul Bâstroe, convenite de autorităţile din România și Ucraina, pentru a fi lămurită problema dragării. Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”.

La termenul stabilit însă, 15 martie, șeful Guvernului, Nicolae Ciucă, a transmis că momentan nu a fost primită aprobarea din partea Ucrainei, însă atunci când va exista, echipele româneşti sunt deja pregătite să înceapă măsurătorile. Senatorul Titus Corlățean subliniază că țara vecină Ucraina, cu sau fără război și candidată la aderarea la Uniunea Europeană, pune România în fața faptului împlinit, „pe fundalul somnului netulburat al decidenților politico-diplomatici de la București”: „Aș vrea să le comunic domnului Președinte al României, KWI și domnului ministru al afacerilor externe, BA, că suntem în miezul zilei de 15 martie 2023. Unii sărbătoresc azi în culori verzi, albe, roșii, cu sau fără autonomie (asta e problema lor), dar alții încă se încăpățânează să simtă, să vorbească și să acționeze în roșu, galben și albastru.

Mesajul meu este de fapt: ați cerut clarificări autorităților ucrainene pe 16 februarie a.c. și ați menționat public că pe 15 martie vasele românești vor măsura șenalul abuziv devenit generos de navigabil pe Bîstroe și Chilia.

La o lună de la solicitarea de «clarificări» și ulterior de la «acordul» verbal ucrainean, România nu a primit nici de unele, nici de altele. Iar din ce spune Ministerul Transporturilor, vasele românești așteaptă cu încredere și entuziasm la Mila 23- Periprava acordul ucrainenilor, ce trebuia transmis/ obținut (dacă MAE ar fi făcut demersuri serioase sau, mai știi, KWI ar fi dat și domnia sa un telefon la Kiev) în scris până astăzi.

Mai trece o zi și suntem puși în fața faptului împlinit de vecinul nostru și candidat la aderarea la UE, cu sau fără război de agresiune, pe fundalul somnului netulburat al decidenților politico-diplomatici de la București. O simplă constatare obiectivă, cu gust amar.

P.S.1: Crede cineva că Parlamentul României va spune DA, la momentul cuvenit, pentru cineva care nu îndeplinește criteriile politice (și celelalte) de aderare la UE? Eu nu cred.

P.S.2: Devin tot mai interesat, ca Președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului, să reușesc ceea ce nici măcar membrii Guvernului României nu au reușit: să îmi arunc privirea asupra «derogării excepționale» acordate de MAE român în 2022 guvernului de la Kiev, pentru a face chestiuni pe canalele menționate.

Documentul menționat, despre care gurile rele afirmă că ar fi clasificat (de ce, oare?), îmi generează dilemele de altă dată ale marelui poet național, care privea la «icoana stelei ce-a murit…Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem și…nu e.» Adică o fi documentul, nu mai e, are caracter public, e clasificat? În orice caz, pentru comisia de specialitate a Senatului trebuie să devină accesibil. Așa că instituțional voi face ceea ce trebuie”, a declarat parlamentarul social democrat.