Ziua limbii române, departe de a fi marcată așa cum ar fi fost normal, ci, din păcate, așa-zis sărbătorită prin… postări pe rețelele de socializare, „mai toate după același calapod”, așa cum a remarcat, cu tristețe, dar și critic, deputatul PSD de Dâmbovița, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.
„Ziua limbii române, petrecută oficial tot atât de manierist ca toate celelalte sărbători cu iz cultural. Prilej pentru postări, mai toate după același calapod.
Ar trebui spus că e o limbă abuzată de către cei care produc nu cunoaștere, ci discursuri, o limbă care, în ciuda nuanțelor ei, pare vorbită la fel de toți aceia care o folosesc pentru promisiuni, pentru amăgiri, pentru minciună. O limbă în care am uitat să conviețuim, pentru că ne auzim, dar nu ne ascultăm.
După cum observa recent Nicolae Manolescu, pe bună dreptate, România Educată e un proiect în prezentarea căruia nu s-a vorbit nimic despre Limba și Literatura Română.
Educația este și o creație în limbă. Și mai e ceva, ce nicăieri în proiectul României Educate nu apare: limba dezvoltă identitatea culturală a unui individ și instituie relațiile de putere dintre oameni. Faptul că la ora la care toată crema mediului politic urează «la mulți ani!» românilor de pretutindeni de ziua limbii române, 6 din 10 copii se opresc cu studiile la evaluarea națională, iar analfabetismul funcțional este fenomenul cel mai îngrijorător din rândul învățământului preuniversitar, ne indică un lucrul hipertransparent: suntem ceremoniali, inconștienți, goi de conținut.
De altfel, se vede asta și din criza polemicii și a dialogului aproape inexistent în sfera publică autohtonă, o probă veritabilă a faptului că nimeni nu se mai uită cu băgare de seamă la înțelesurile limbii române ori la capacitatea ei de a ne ține uniți într-un discurs convins, altul decât acela al patriotismului de suprafață. Și pentru că suntem o țară în care manualele de știință politică nu mai fac față realității, nu ne mai rămâne decât să facem politică, de azi înainte, urmând DEX-ul, după cum ne învață Premierul Cîțu, citând definiția din dicționar a liberalismului, ca omagiu adus limbii române. Pentru că la noi politica se face cu dicționarul, cultura cu tăcere și educația cu indiferență”, a transmis deputatul social democrat.
