Situația de la granița dintre Ucraina și Rusia se precipită de la o zi la altă, iar statele membre UE, NATO și Statele Unite încearcă să pregătească o eventuală ripostă, militară și economică, la adresa Rusiei, în cazul în care aceasta va ataca Ucraina.
Subiectul este alarmant la nivel mondial și cu atât mai mult pentru România, vecină cu cele două state.
Totodată, președintele american a declarat că SUA ar putea trimite mai mulți militari în România și Polonia, iar președintele Franței a anunțat că și țara sa este pregătită să suplimenteze forțele militare pe flancul de est și să trimită soldați în România.
Între timp, Vladimir Putin, liderul de la Moscova, a cerut concesii clare din partea Occidentului pentru a nu trece la acțiune, dar și retragerea NATO din România și Bulgaria.
Tema a fost abordată și de senatorul PSD Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, în cadrul unei emisiuni TV cu subiect conflictul dintre Rusia și Ucraina, unde parlamentarul a subliniat că „tot ceea ce se întâmplă în zonă ne privește în mod direct, iar România nu mai este un simplu partener al NATO, ci este membră cu drepturi depline a NATO și în mod clar beneficiază de clauzele de securitate colectivă”.
Totodată, senatorul Corlățean a declarat că este important că Alianța a fost și trebuie să rămână coerentă și fermă în ceea ce s-a discutat și s-a decis, respectiv ”o prezență consolidată pentru a descuraja, în primul rând, orice tentație pe care Rusia ar avea-o în «entuziasmul» de revenire în spații pe care în perioada sovietică le controla: „Eu aș devansa un pic momentul în care în mod oficial România a devenit deranjantă pentru Federația Rusă, aș merge la momentul aderării la Alianța Nord-Atlantică. Primăvara lui 2004 a fost importantă pentru că de jure România la acel moment a devenit nu doar flancul sud-estic al Alianței, dar a devenit frontieră cu Ucraina și Republica Moldova, acolo unde Rusia a continuat în toți acești ani să privească în mod direct și cu interes, nu mai spun de faptul că încă continuă să aibă trupe rusești în Transnistria.(…). Am regăsit în aceste zile același tip de întrebare pe care am primit-o din partea unor oameni simpli, pe unii nu-i cunoșteam, în spațiul public, mergând ca orice om. În primăvara lui 2014, după anexarea ilegală a Crimeii, au fost oameni care m-au oprit pe stradă și m-au întrebat, domnule Corlățean, vin rușii înapoi?, pentru că ei n-au uitat – și se spunea des asta în spațiul românesc – că rușii vin repede și pleacă mai greu. Mesajul nostru trebuie să fie foarte clar (…). Noi nu mai suntem parteneri ai NATO (…), noi suntem NATO, noi suntem Alianța Nord-Atlantică, suntem membri ai Alianței și în mod clar beneficiem de clauzele de securitate colectivă, de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, deci o chestiune clară care să vizeze oricare țară a Alianței Nord-Atlantice nu o vedem posibilă pentru că reacția este a întregii Alianțe, vorbesc ca principiu.(…). Este adevărat însă că suntem la frontieră și tot ce se întâmplă în zonă de o manieră sau alta ne privește în mod direct. Din acest punct de vedere, este important că Alianța a fost și trebuie să rămână coerentă și fermă în ceea ce s-a discutat și s-a decis, respectiv o prezență consolidată pentru a descuraja, în primul rând, orice tentație pe care Rusia ar avea-o în „entuziasmul” de revenire în spații pe care în perioada sovietică le controla”, a mai declarat senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României.
