Senatorul PSD Titus Corlățean, pledoarie împotriva rasismului și a intoleranței în cadrul plenarei Comisiei Europene, reuniune în cadrul căreia a adus acuzații de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale și Președintelui și Guvernului României! Vicepreședintele Senatului, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a participat la cea de-a 82-a reuniune plenară a ECRI, ale cărei lucrări, din cauza pandemiei de coronavirus, s-au desfășurat în format online.
Senatorul PSD, Titus Corlățean, în calitatea sa de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la ECRI, a avut o intervenție pertinentă legată de prioritățile actuale ale APCE, care se concentrează în principal pe elaborarea și adoptarea unor rapoarte cu recomandări pe tema impactului pandemiei de Covid-19 asupra societăților europene în diferite domenii socio-economice.
Parlamentarul a vorbit de asemenea despre rapoartele care se află în pregătire în cadrul a cinci comisii APCE și care au fost organizate în baza audierilor realizate în ultimele săptămâni, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a altor experți europeni.
„În continuare, a arătat că aceste comisii anterior menționate examinează cu atenție situația democrației și modalitățile de gestionare de către guvernele statelor membre ale Consiliului Europei a impactului pandemiei de Covid-19 în plan național, funcționarea instituțiilor democratice în perioade de criză, inclusiv din perspectiva rolului parlamentelor naționale în exercitarea controlului democratic asupra guvernelor și, în special cu privire la modul în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului au fost restrânse și afectate în această perioadă”, se arată într-un comunicat de presă.
În intervenția sa, senatorul Titus Corlățean a lansat și o serie de atacuri la adresa președintelui Klaus Iohannis, dar și a Guvernului României, pe care îi acuză în egală măsură de încălcarea drepturilor fundamentale. Senatorul susține că președintele și Guvernul au lansat atacuri politice, total inacceptabile, atât la adresa Parlamentului, a Curții Constituționale, cât și a Avocatului Poporului, instituții ale statului care nu au făcut altceva decât să pună „frână” unor măsuri neconstituționale care au vizat restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.
„Senatorul Corlățean s-a referit în mod explicit la abordările din comisiile APCE de monitorizare, afaceri juridice și drepturile omului și afaceri politice și democrație din care face parte, inclusiv preocupările față de unele state membre care au recurs în plan intern la notificarea Secretarului general al Consiliului Europei, în baza art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, pentru a justifica adoptarea, în această perioadă, a unor măsuri în plan intern, care, în mai multe situații naționale semnalate, au depășit în mod abuziv limitele acceptabile pentru o perioadă de criză ale restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale. În context, senatorul Corlățean a dat exemplul României, în care Președintele și Guvernul au adoptat reacții politice critice și au formulat atacuri politice inacceptabile în plan democratic la adresa Parlamentului, Curții Constituționale și Avocatului Poporului, care și-au exercitat competențele constituționale de limitare a măsurilor guvernamentale sau, când situația a impus-o, au fost declarate neconstituționale unele măsuri adoptate de Executiv, care au vizat restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale. Senatorul Corlățean s-a referit și la procedura inițiată de Guvern de demitere în Parlament a Avocatului Poporului, demers care aduce atingere autorității și independenței acestei instituții fundamentale în orice democrație, o situație similară inacceptabilă fiind înregistrată și la adresa Curții Constituționale.
În final, senatorul Corlățean a propus ECRI, ca alături de APCE și de Comisia de la Veneția, să examineze, ca temă de fond, modalitatea în care drepturile și libertățile fundamentale pot fi restricționate sau sunt afectate demersurile de limitare democratică acceptabilă în perioadele de criză, cum este actuala pandemie de Covid-19 și să formuleze recomandări de politică generală în acest domeniu”, se precizează într-un comunicat de presă.
