Miercuri, 14 septembrie 2022, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat, la Paris, la reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE.
Senatorul Corlățean salută adoptarea de către Comisia de monitorizare a APCE a raportului de evaluare periodică a obligațiilor României de stat membru al Consiliului Europei, precum și adoptarea proiectului de rezoluție aferent.
Documentul relevă, în baza concluziilor celor doi raportori ai comisiei, Edite Estrela (Portugalia, SOC) și Krista Baumane (Letonia, ALDE), progresele substanțiale făcute de România în domenii cheie, precum funcționarea justiției, combaterea corupției sau protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. În această din urmă materie, România este considerată un model și exemplu de bune practici la nivel european, potrivit raportorilor Adunării și în urma evaluărilor adoptate în cadrul mecanismelor de monitorizare ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale și, respectiv, Cartei europene pentru limbi regionale sau minoritare. Totodată, raportul comisiei apreciază proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) drept un pas important în procesul de reformă a justiției din România.
Membrii comisiei au adoptat, la propunerea senatorului Titus Corlățean, un număr de 8 amendamente substanțiale la proiectul de rezoluție aferent raportului.
Totodată, Comisia de monitorizare a decis, urmând o practică constantă cvasiautomată în astfel de situații, să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisiei de la Veneția) asupra proiectelor legilor justiției. Decizia a fost adoptată, cu majoritate de voturi și cu rezerve din partea mai multor parlamentari europeni privind oportunitatea sesizării Comisiei de la Veneția în contextul dat. Este de menționat că cele două raportoare nu și-au exprimat poziția cu privire la această solicitare, nesusținând astfel sesizarea Comisiei de la Veneția. Decizia de abținere a celor două raportoare a fost motivată de luarea în considerare a argumentelor referitoare la îndeplinirea procedurii de transparență, care a presupus o perioadă de timp semnificativă de dezbatere publică, preluarea mai multor propuneri de modificare a legilor justiției formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), asociațiile de magistrați etc., proces derulat de guvern în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, în cadrul procesului de finalizare a monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
În concluzie, raportul de evaluare periodică privind România confirmă ameliorarea netă a funcționării instituțiilor democratice din țară noastră, cu progrese considerate substanțiale în domenii cheie, precum funcționarea justiției, lupta împotriva corupției și protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, fiind semnalate în același timp o serie de preocupări privind aspecte legate de mass-media, cărora autoritățile naționale competente ar trebui să le acorde o atenție sporită.
Proiectul de rezoluție urmează să fie supus dezbaterii și adoptării, în plenul Adunării, în cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 10-14 octombrie 2022)

„Ca de obicei, neomarxiștii USR prezintă în felul lor distorsionat subiectele importante.

În realitate, raportul în ansamblu e probabil cel mai echilibrat/ bun raport pe România la Consiliul Europei în ultimii mulți ani. În plus, am câștigat la vot în comisie la 8 din cele 9 amendamente ale mele, am modificat serios în unele aspecte importante, inclusiv un virus al ungurilor pe minorități…Evaluarea e mult mai bună pe sistemul judiciar față de anii anteriori, iar la capitolul minorități naționale suntem considerați (în sfârșit) un model de bune practici la nivel european. Toți cei din sală, pe de altă parte, au înțeles că sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției, ceea ce aici, ca principiu, e o practică normală, curentă, care nu ridică probleme de obicei (ăsta e și motivul pentru care în final a existat o majoritate în favoarea sesizării, NU unanimitate, cum se intâmplă de obicei), riscă în această speță, să fie inutilă sau ineficace, pentru că Guvernul lucrează în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, pe fond și pe repere temporale pentru închiderea (în sfârsit) a MCV, prin adoptarea în perioada următoare a acestor legi și, în același timp, pentru a finaliza și aderarea României la Spațiul Schengen, pe care unele state UE o leagă (greșit) de MCV..

Iar cei din USR care dau publicității…din casă, adică din Comisia de monitorizare, informații distorsionate, cu propria lor interpretare politică, denaturată, violând flagrant regulile de confidențialitate, “in camera”, care interzic “vorbăreților” acest tip de conduită, au fost drastic avertizați de președintele de ședință al Comisiei, în consonanță cu toți ceilalți parlamentari europeni prezenți, pentru.. umplerea presei românești de userisme…Am precizat că mă consider, în consecință, dezlegat de obligațiile de a respecta regulile de confidențialitate, pentru a prezenta public versiunea reală a evenimentelor de azi. Vom vedea care vor fi consecințele pentru încălcarea gravă a acestor reguli. Oricum, vă invit, atunci când raportul va deveni public, să îl citiți singuri. E cel mai bun raport privind România, comparativ cu anii anteriori, de la Consiliul Europei/ Strasbourg”, a declarant senatorul Titus Corlățean