Ofițerii de informații nu au ce să caute în circuitul unei anchete penale într-o Românie democratică, susține senatorul Titus Corlățean, președinte executiv PSD Dâmbovița și președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului.

Astăzi, într-o conferință de presă susținută la sediul PSD Dâmbovița, senatorul Titus Corlățean a salutat decizia Curții Constituționale a României care spune într-un mod foarte clar că Ordonanța de Urgență 6/2016 este neconstituțională, și care stopează competența SRI-ului în ancheta penală. Senatorul social democrat a criticat această Ordonanță, adoptată la propunerea fostului ministru al Justiției, Raluca Prună, și validată prin vot în Camera Deputaților, și a atras atenția că „procurorul este cel care trebuie să facă ancheta penală într-un  stat democratic și nu ofițerii de informații, ei trebuie să ajute, să susțină, să ofere informații operativ și să ofere probele necesare pentru ca cel care face ancheta penală să instrumenteze cazul, să facă rechizitoriul, să pună pe masă judecătorului și judecătorul să judece și să ia decizia finală. Așa funcționează un mecanism democratic”.

„Am spus că a fost o greșeală majoră faptul că membri Camerei Deputaților au votat o deja faimoasă Ordonanță de Urgență 6 din 2016, așa numita «Ordonanță Prună», și am explicat la acel moment de ce este o greșeală fundamentală reintroducerea unui serviciu de informații, nu contează cum se numește el, în circuitul de anchetă penală, dând competențe de anchetă penală ofițerilor de informații. Vă aduc aminte că a existat o decizie a Curții Constituționale în martie 2016, care stopa competența SRI-ului în ancheta penală, în faimoasele echipe mixte cu DNA-ul, și a fost un lucru sănătos pentru democrație, pentru ca după puține luni ministru Justiției din Guvernul Cioloș să propună și Guvernul Cioloș să adopte, la propunerea doamnei Prună, acea Ordonanță de Urgență 6, care, cu titlu de excepție, reintroducea SRI-ul cu competențe de anchetă penală, de această nu cu DNA, partenerul tradițional, ci cu DIICOT, în domeniile de siguranță națională, securitate națională și combaterea terorismului, lucru care este necesar pentru orice societate democratică, dar care trebuie făcut de cei care au competență de anchetă în statele democratice și eu poartă numele de procurori. Și în România, structura competentă este DIICOT, Parchetul care este specializat în combaterea criminalității organizate, infracțiunea de siguranță națională și combaterea terorismului… Introducerea acestui segment de anchetă penală, care este nedemocratic, eu l-am criticat la acel moment acel vot și cifrele care au fost date publicității prin proceduri în baza legii privind transparența, că s-au solicitat niște date, spun în felul următor: în 2021 au fost 3000 de mandate de securitate națională solicitate de cuplul DIICOT-SRI și din aceste 3000 s-au instrumentat două dosare penale… Când introduci un serviciu de informații în procedura de anchetă penală, având competențe să facă anchetă penală, întotdeauna există risc ca oamenii muncii să se ducă prea mult în larg și să înceapă să fie tentați, la comandă sau din curiozitate personală, să se ducă în zone care le sunt de fapt interzise de lege. Și acest risc trebuia stopat.

Vreau să salut decizia CCR de miercuri, adoptată cu majoritate de voturi, declarând neconstituțional acest act normativ, confirmat din păcate de Camera Deputaților anterior. Vreau să salut această chestiune pentru că este pentru sănătatea noastră a tuturor și a democrației românești.

Este o decizie extrem de importantă, care nu generează handicap, ca să fie lucrurile foarte clare, în combaterea terorismului în România, dar care pune în făgașul normal, democratic, așa cum trebuie să funcționeze instituțiile când vorbim de mandate de securitate națională, când vorbim de instrumentarea anumitor mecanisme de monitorizare, de ascultare și când vorbim de competențele în anchetă penală, procurorul este cel care trebuie să facă ancheta penală într-un  stat democratic și nu ofițerii de informații, ei doar trebuie să ajute, să susțină, să ofere informații operativ și să ofere probele necesare pentru ca cel care face ancheta penală să instrumenteze cazul, să facă rechizitoriul, să pună pe masă judecătorului și judecătorul să judece și să ia decizia finală. Așa funcționează un mecanism democratic”, a declarat la Târgoviște senatorul Titus Corlățean, președinte executiv PSD Dâmbovița, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României.