Pe 27 martie 1918 s-a scris o pagină înălțătoare de istorie românească!
Pe 27 martie 1918, în urmă cu exact 105 ani, Basarabia devenea prima provincie românească ce se unea cu patria mama, ca urmare a votului Sfatului Țării, întrunit la Chișinău. Această unire a fost de fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia țaristă în anul 1812. Dintre cei 135 de deputați prezenți la aceasta ședință, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut. Actul de unire a fost semnat de Ion Inculeț, președintele Sfatului Ţării, de vicepreședintele Pantelimon Halippa si de secretarul acestui for legislativ, Ion Buzdugan.
Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, martor al marelui eveniment, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: „Basarabia este de acum unită pe veci cu România”.
Ca urmare a acestui act istoric, Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România în anul 1918, însă peste câteva luni, la 28 noiembrie 1918, o altă provincie româneasca, Bucovina, să stabilească unirea cu ,,Patria Mamă”, iar desăvârșirea ,,reîntregirii” să se realizeze la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când delegațiile din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania au votat și ele unirea acestor provincii prin care se forma ,,România Mare”.
Astăzi, la Chișinău, în locul unde în 1918 a avut loc Sfatul Țării, unde s-a decis unirea Basarabiei cu România, a avut loc un eveniment special, care a marcat așa cum se cuvine acest act istoric înfăptuit în urmă cu 105 ani.
Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, a luat parte la manifestările organizate la Chișinău și a transmis un mesaj ferm privind nevoia de unitate, „decidenții politici de la București și Chișinău să facă mai mult, mai bine și mai repede”
„Am participat, cu foarte multă emoție, la evenimentul de marcare a Zilei Unirii Basarabiei cu România chiar de acolo de unde s-a luat decizia, în 27 martie 1918: Sfatul Țării.
Un merit deosebit în organizarea evenimentului l-au avut Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, cei doi miniștri ai Culturii, Sergiu Prodan și Lucian Romașcanu, instituțiile academice și universitare de pe ambele maluri ale Prutului, în prezența reprezentanților Parlamentelor de la București și Chișinău.
Un moment cu totul special, care însă îi obligă pe decidenții politici de la București și Chișinău, mai ales în aceste vremuri complicate, să facă mai mult, mai bine și mai repede, adică să se situeze “deasupra vremurilor”, așa cum au făcut-o în 1918 Ion Inculeț, Alexandru Marghiloman, Pan Halipa, Ion Buzdugan sau Constantin Stere.
Să facă mai mult, mai bine și mai repede ÎMPREUNĂ!”, a transmis senatorul Titus Corlățean.
