Românii din Ucraina, ai nimănui? Senatorul PSD Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului și fost ministru de Externe, a avut o întâlnire oficială cu ministrul de Externe al Ucrainei în care a discutat deschis despre problemele pe care le întâmpină etnicii români din această țară, după ce guvernul ucrainean a adoptat o nouă lege a educației, care nu avantajează deloc românii care trăiesc în Ucraina, dar și o reformă administrativă la fel de nefavorabilă etnicilor.

Senatorul Titus Corlățean nu a ezitat să critice dur neimplicarea actualului Guvern PNL în dialogul cu Executivul omolog din țara vecină, unde de mai mult de doi ani au loc aceste schimbări legislative care aduc atingere etnicilor români.

Spre deosebire de Bulgaria și Ungaria care s-au interesat și implicat, guvernul român a eșuat lamentabil, iar acum Parlamentul trebuie să repare cumva aceste greșeli. Tocmai de aceea, Titus Corlățean a transmis un mesaj ferm ministrului de Externe ucrainean că dacă nu se rezolvă situația etnicilor români Ucraina nu va mai avea sprijinul Parlamentului român în ceea ce privește să ratificarea de tratate internaționale, bilaterale sau multilaterale, care privesc interesele Ucrainei, fie în Uniunea Europeană, fie legate de NATO,

„Am avut ieri la Parlamentul României o întâlnire oficială cu ministrul de Externe al Ucrainei. Au participat și alți colegi, președinți de comisii de politică externă din cele două Camere, românii de pretutindeni. Eu personal am avut două intervenții consistente pentru că erau lucruri de spus în relația bilaterală și, partea pozitivă, am avut și eu de-a lungul anilor niște contribuții consistente legate de susținerea intereselor Ucrainei legate de integritatea teritorială, de independență, suveranitate, de a condamna acțiunile ilegale ale Federațiilor Ruse, odată cu anexarea ilegală a Crimeii, cu sprijin pe noi l-am acordat Ucrainei și atunci când eram ministru de Externe. Acolo unde lucrurile nu merg și sunt probleme, nu e o surpriză, sunt cele legate de tratamentul acordat de autoritățile ucrainene etnicilor români din Ucraina. Și aici s-au întâmplat două lucruri care sunt negative…

Pe de-o parte, începând cu 2017, s-a schimbat legislația în domeniul educației în Ucraina, legea cadru și legislația privind învățământul secundar, iar aici există un risc foarte serios de limitare până la eliminare în timp a educației în limba maternă, aici nu vorbim doar de studiul limbii române în școală, vorbim și de studiul materiilor, curriculei în limba română, iar pe de altă parte, o reformă administrativ teritorială, regionalizare raioane, care a fost promovată de guvernul ucrainean și în care românii au de pierdut pentru că existau raioane până de curând de dimensiuni ceva mai mici în care românii, ca pondere, erau reprezentativi și atunci și în structurile administrației locale regionale, raionale, aveau o pondere importantă, puteau să participe la decizii privind finanțarea unor proiecte care ajutau la prezervarea identității. De foarte puțină vreme, din păcate, Parlamentul din Ucraina a adoptat o legislație care reconfigurează, promovează desene ale unor raioane într-un format mult mai mare, acolo unde etnicii români, cazul Cernăuților, devin foarte puțin reprezentativi, ca pondere. Va avea consecințe acest lucru, pentru că vocea lor nu va mai fi auzită, nu vor mai putea cu adevărat să contribuie la niște decizii care să-i privească și pe ei, nu doar ansamblul comunității locale. Atunci discuția a fost, este adevărat, ca între parteneri, dar foarte directă. I-am spus ministrului ucrainean lucruri foarte clare și i-am spus că e nevoie ca autoritățile ucrainene, dincolo de eșecul actualului Guvern de la București în a discuta și a obține niște soluții de compromis rezonabile, pentru că este un eșec, guvernul actual de la București, PNL, nu s-a implicat corespunzător în dialogul cu guvernul din Ucraina, cum de exemplu a făcut-o guvernul bulgar, care a obținut o regiune prin dialog direct cu guvernul ucrainean, o regiune în care etnici bulgari din Ucraina rămân în continuare majoritari… Nu mai spun de cazul Ungariei, care s-a implicat foarte serios și în Transcarpatia etnicii maghiari rămân într-o regiune în care în continuare sunt foarte reprezentativi ca număr. Numai cazul românilor, și acesta e un eșec al guvernului român… Eu cred că semnalul pe care i l-am adresat ministrului ucrainean a fost bine înțeles pentru că domnia sa mi-a și spus să stabilim mecanisme foarte concrete de dialog, de contacte politice…

Noi, de la nivelul Parlamentului, anumiți responsabili, președinți de comisii, vom fi de acum înainte în contact cu oficiali ucraineni pentru a lucra la refacerea unor soluții, inclusiv în domeniul legislației educației, în implementarea legii educației care privește, în cazul nostru, o limbă oficială din Uniunea Europeană, ceea ce oferă un statut mai deosebit limbii române, dar și în privință de regionalizare. A fost o discuției foarte deschisă și foarte directă și cred eu că ministrul ucrainean a înțeles inclusiv mesajul meu de final că de acum înainte Parlamentul României, care potrivit regulilor în materie, este chemat să aprobe, să ratifice orice tratat internațional, bilateral sau multilateral, care ar privi interesele Ucrainei, fie în Uniunea Europeană, fie legate de NATO, nu va trece în Parlamentul României decât dacă noi vom constata că Ucraina respectă riguros criteriile politice, adică inclusiv protecția minorităților naționale. Cred că mesajul meu a fost bine înțeles… Era nevoie de o astfel de discuție, ca între parteneri, dar foarte directă, fără ascunzișuri, pentru că, din păcate, Guvernul PNL-Orban a eșuat în a apăra interesele etnicilor români din Ucraina”, a precizat senatorul social democrat.

„La noi Guvernul PNL a tras frână de mână și rezultatul se vede astăzi”

Pe de altă parte, legat de proiectul de declarație la care au contribuit toate grupurile politice din Parlament, senatorul Titus Corlățean consideră că vinovat este tot Executivul Orban care a transmis pe mai multe canale informale să se aștepte o ”iminentă” întâlnire la nivel de miniștri de Externe român și ucrainean, care însă, din păcate pentru românii din Ucraina, nu a mai fost deloc ”iminentă”:

„Legat de proiectul de declarație la care au contribuit toate grupurile politice din Parlament, eu personal am lucrat proiectul de declarație, am acomodat amendamente din partea altor grupuri politice, inclusiv USR, care a fost de asemenea interesat, înainte de adoptarea finală Guvernul României ne-a solicitat pe canale informale să mai așteptăm, să nu adoptăm această Declarație având în vedere că ar urma să aibă loc, și asta e o discuție de acum aproape 2 luni, o iminentă întâlnire între miniștrii de Externe, Aurescu și ministrul ucrainean. Întâlnirea nu a mai avut loc atunci, nu a fost atât de iminentă… Ideea era de a privilegia discuțiile directe dintre cele două guverne, discuții care nu au avut loc la timp, legea ucraineană privind reforma administrației a fost între timp adoptată și practic am fost puși în fața unui fapt împlinit. Este un lucru pe care pe noi, la nivelul Parlamentului, ne-a nemulțumit profund și am criticat Guvernul pentru acest non-combat și faptul că pe noi, în Parlament, ne-a pus într-o situație în care am ratat un moment important. Noi, dacă am fi procedat, așa cum trebuia, la adoptarea unei Declarații politice foarte clare în atenția autorităților ucrainene probabil că ar fi fost același rezultat pe care l-a avut Bulgaria, unde Parlamentul bulgar a adoptat o Declarație foarte clară și atunci Guvernul ucrainean dintr-o data a fost interesat să discute, adjunctul ministrului de Externe s-a dus la negocieri și ce să vezi, surpriză, au desenat împreună, bulgarii și ucrainenii, o regiune în care etnicii bulgari rămân majoritari. La noi Guvernul PNL a tras frână de mână și rezultatul se vede astăzi, va trebui să muncim noi din Parlament, și PSD-ul, să încercăm să reparăm măcar o parte din prejudiciul produs de un guvern incompetent, mă refer la cel condus de domnul Orban și PNL”, a mai transmis fostul ministru de Externe, senatorul Titus Corlățean.