Planul de „Reclădire a României” lansat de PNL nu este altceva decât un program pur electoral, care ignoră realitatea economică și financiară a României, „o apă de ploaie” menită să atragă procente electorale pentru liberali. Este un program total lipsit de viziune al cărui scop nu este nici pe departe acela de a repune pe picioare o economie doborâtă de incompetența guvernanților din ultimele luni, ci de a câștiga capital electoral cu trei luni înainte de alegerile locale. Senatorul Pro România, Adrian Țuțuianu, a tras această concluzie după ce a văzut programul PNL și analizat situația bugetară a României, care nu este deloc una bună, veniturile sunt mici, cheltuielile și deficitul mari, iar țara este împrumutată peste măsură, la dobânzi uriașe.

Despre cum se prezintă situația economică și bugetară a României la momentul actual, despre jafurile făcute de actuala guvernare liberală sub paravanul stării de urgență și a pandemiei de coronavirus, dar și despre ignoranța liberalilor, care nu văd consecințele măsurilor lor și nici criza cu care se confruntă țara, a vorbit pe larg, justificat, în cadrul unei conferințe de presă, senatorul Pro România Adrian Țuțuianu.

„Aţi asistat cu toţii la un eveniment televizat, la prezentarea de către PNL a unui program numit „Reclădim România”! Aş vrea să vă prezint situaţia bugetară a României şi de aici să tragem concluzia dacă se poate pune în aplicare un program de relansare economică. Dacă facem o analiză a execuţiei bugetare pe primele cinci luni ale anului 2020 ne rezultă următoarele date statistice: veniturile sunt de 11,1% din PIB, cheltuielile de 14,6% din PIB, deficitul bugetar este de 3,59% din PIB, înseamnă deja că România a împrumutat în primele 5 luni ale anului 39 miliarde de lei care se concretizeză în acest deficit bugetar. Dacă vom compara de exemplu cu anul 2014, pentru aceeași perioadă, ianuarie – mai, veniturile în 2014 erau de 12,7% din PIB, deci mai mari cu 1,6%, cheltuielile erau de 12,9% din PIB, deci mai mici cu 2,3%, iar deficitul bugetar pe 5 luni era de 0,24% din PIB, ceea ce ne arăta o situaţie macroeconomică de echilibru. Dacă mergem la anul 2010 care este anul de criză pe care l-am trăit cu toţii, veniturile erau 11,9% din PIB, deci undeva cu 1% mai mari faţă de situaţia actuală, cheltuielile reprezentau atunci 15% din PIB, iar deficitul bugetar doar 3,09% din PIB. Aceste date sintetice şi seci care nu spun prea mult nespecialiştilor ne conduc la următoarea situaţie. În primul rând Guvernul şi-a asumat, în decembrie 2019, răspunderea pe un proiect de buget fantezist. Am asistat la o procedură de angajare a răspunderii total netransparentă,  fără dezbateri şi fără amendamente care să poată să fie realizate de către parlamentari. În sfârșit, acest buget a fost aşezat pe o creştere economică de 4,1%, pe un deficit de 3,5%  care iată că a fost depăşit şi pe venituri de 360 de miliarde de lei, fantezist de atunci pentru că în anul 2019 veniturile bugetului de stat au fost doar de 321 miliarde, o creştere de peste 40 miliarde fiind imposibilă. Care este realitatea după 5 luni? Creşterea economică este cu mult sub cea prognozată, Guvernul se laudă că avem o creştere de 1% ceea ce este nesemnificativ şi ea rezultă doar din primele 3 luni de funcţionare a economiei din acest an. În al doilea rând deficitul bugetar anual este depăşit în primele 5 luni ale anului, jumătate din deficit, conform declaraţiilor ministrului de finanţe, a fost destinat cheltuielilor  pentru combaterea pandemiei. Dacă facem o analiză a cheltuielor de combatere a pandemiei constatăm că au fost cheltuieli ineficiente şi o risipă nepermisă a banului public. Spre exemplu internarea tuturor asimptomaticilor, lucru care se întâmplă în România şi despre care Curtea Constituţională a spus că reprezintă o veritabilă privare de libertate. În al doilea rând, spitale goale, dar cu plăţi integrale. Eu am intrat în Spitalul Judeţean Dâmboviţa care are 2000 de salariaţi şi care în timpul acesta au fost plătiţi deşi nu şi-au desfăşurat activitatea profesională pentru care au fost plătiţi. Contractele cu Casele de Asigurări de Sănătate nu au fost realizate în marea lor majoritate. În al treilea rând, achiziţii publice netransparente la prețuri astronomice, nu trebuie decât să vă aduc în atenție mita imensă de aproape 800.000 euro de la Unifarm și să vă aduc în atenție celebrul contract pentru măști care au fost achiziționate printr-o firmă a unei bătrâne din județul Giurgiu. Sunt două aspecte care ne arată jaful practicat, și probabil că după ce va fi finalizată activitatea Comisiei de anchetă aprobată recent de Parlament veți contata că asemenea lucruri s-au întâmplat în toate sectoarele și în toate unitățile administrativ teritoriale din România și nu doar la nivelul Guvernului. În ce privește colectările la buget sunt mai mici, impozitul pe profit este mai mic cu 12,5% decât în anul 2019, în aceeași perioadă, în cifre înseamnă 983,2 milioane lei, contribuțiile de asigurări au scăzut cu 2,1% față de anul 2019, avem peste 500.000 de angajați care și-au pierdut locul de muncă, iar încasările din TVA sunt mai mici cu 18,9% ceea ce înseamnă 4,7 miliarde de lei. Ritmul de creștere a proiectelor cu finanțare europeană este necorespunzător, iar plățile efectuate în contul dobânzilor sunt mai mari cu 11,4%, ceea ce înseamnă că România s-a împrumutat mai mult și la costuri din ce în ce mai mari. Am constatat cu ocazia prezentării zgomotoase a acestui proiect de reclădire a României că în primul rând Guvernul continuă să ignore criza, Ludovic Orban declara că până la raportul la 6 luni păstrăm prognoza de scădere economică de 1,9% și că nu crede că România va avea o scădere economică mai mare de 3%, lucru contrazis de instituții financiare internaționale cu expertiză. Fondul Monetar spune că vom avea o cădere economică de 5%, iar Comisia Europeană de minus 6%, ceea ce înseamnă extraordinar de mult, înseamnă undeva la 14-15 miliarde de euro mai puțin. Concluzia pe care o putem trage este că declaraţiile premierului Orban sunt electorale. Acest program ignoră voit realitatea economică şi bugetară existentă şi este un program care încearcă să aducă un plus electoral PNL cu numai trei luni înainte de alegerile locale. Se întâmplă și acum ceea ce s-a întâmplat și în anul 2008, când toată lumea vedea că vine criza, oficialii, Traian Băsescu și Guvernul PDL ne aduceau la cunoștință că lucrurile sunt sub control. Ce-a urmat? Tăieri de salarii, tăieri de pensii, o situație economică dramatică. Cine va plăti nota de plată? O va plăti ca întotdeauna cei mulți și nu cei care guvernează România”, a declarat senatorul Pro România Adrian Țuțuianu.