Sistemul de educație din România intră într-un nou proces de reformă, ca urmare, se pare discuțiilor de la nivel ministerial purtate cu reprezentanții elevilor, ai consiliilor de părinți și a „provocărilor” apărute în ultimii ani, care au dat cu totul peste cap sistemul și au afectat grav nivelul de studiu al elevilor. Așadar, primul pas al reformei ar urma să înceapă în luna aprilie, în ceea ce privește metodele de evaluare a cunoștințelor acumulate de elevi, iar aceasta continuă cu modificarea structurii anului școlar, prin dispariția semestrelor și implementarea a 5 module, fiecare cu o durată medie de 2 luni.
Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Irena Dumitru, cadru didactic de profesie, dar și președinte al Organizației de Tineret Pro România Dâmbovița, a analizat „ideile” ministrului Educației, Sorin Câmpeanu, și a vorbit deschis despre ceea ce este bun și ceea ce este greu de realizat în această nouă strategie de reformă în educație.
Irena Dumitru a apreciat faptul că s-a ținut cont de propunerile elevilor în ceea ce privește eliminarea tezelor și introducerea unor evaluări periodice a cunoștințelor elevilor, însă consideră că guvernanții ar trebui să acorde o atenție mai mare unor fenomene grave din școli, precum bullying-ul, care afectează grav dezvoltarea emoțională a elevilor și, de asemenea, trebuie să se găsească soluții reale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale pentru că doar atunci se poate vorbi de un proces instructiv-educativ cu adevărat complet.
„Elevii se confruntă cu tot felul de probleme, ministrul vorbește pe hârtie. Principalele modificări propuse în noua reformă din educație sunt structura anului școlar, care a fost prezentată luna aceasta pentru anul școlar 2022-2023 și modificări la nivelul ROFUIP-ului, care vor avea loc în luna aprilie.
În ceea ce privește modificarea structurii anului școlar se propune eliminarea semestrelor și înlocuirea acestora cu module. Mai precis, 5 module de studiu, fiecare modul având în medie o durată de 2 luni, după cum urmează: modulul 1- septembrie-octombrie; modulul 2- noiembrie-decembrie; modului 3- ianuarie-februarie; modulul 4- martie-aprilie; modulul 5- mai-iunie. De menționat este faptul că în luna aprilie se va desfășura Școala Altfel pe durata unei săptămâni de studiu și a fost introdusă Săptămâna Verde în care se propun activități de ecologizare și voluntariat.
Se vor face modificări și în ceea ce privește vacanțele elevilor. Prin urmare, anul școlar următor va cuprinde 5 vacanțe., 4 vacanțe fixe și o vacanță mobilă în luna februarie, lăsată la alegerea inspectoratelor școlare județene. De menționat este și faptul că fiecare modul de studiu va fi precedat de câte o vacanță.
Modificările la nivelul ROFUIP-ului vizează în primul rând evaluarea elevilor, mai precis eliminarea tezelor și înlocuirea acestora cu evaluare periodică. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor a lansat o consultare la care au luat parte până acum peste 10.000 de elevi din toată țara. Dintre elevii care au participat la consultare, peste 70% își doresc eliminarea tezelor și înlocuirea acestora cu mijloace de evaluare sumativă axate pe feedback astfel încât această formă de evaluare de etapă să reprezinte cu adevărat o oportunitate pentru elevii, de a-și analiza progresul și de a stabili măsuri alături de profesori pentru a-și acoperi lacunele în învățare. Iată că această măsură vine în urma solicitării Consiliului Elevilor, practic de aici a pornit totul, ceea ce este de subliniat și vorbim aici despre o diagnoză și o prognoză a procesului instructiv-educativ, ceea ce, din punctul meu de vedere, este corect și benefic. Felicit inițiativa Consiliului Elevilor și m-aș bucura ca această măsură să fie implementată luna viitoare în Regulamentul de funcționare al instituțiilor de învățământ preuniversitar.
Creșterea numărului de evaluări prestabilite, practic trecem de la 2 teze pe semestru la 5 evaluări periodice. Acesta ar fi unul dintre beneficiile acestei modificări la nivelul evaluării elevilor. Totodată, perioada după care se realizează evaluarea este mai scurtă, sunt 2 luni nu un semestru întreg, prin urmare și măsurile remediale ale eventualelor lacune se impun a fi aplicate mai rapid, ceea ce ar putea crește calitatea actului instructiv-educativ și îmbunătățirea bagajului de cunoștințe achiziționate de către elev. Un aspect la nivel emoțional pe care îl consider benefic și cred că eliminarea acestor teze va argumenta acest beneficiu, reducerea gradului de emoții prin care unii elevii trec și le manifestă înainte acestor teze, bineînțeles cei care conștientizează importanța notelor și importanța achizițiilor pe care urmează să le dobândească în școală. Sunt elevi care efectiv clachează și nu știu să facă față examenelor importante, iar tezele sunt unele dintre acestea. Poate că evaluând periodic vom obișnui elevii să depășească aceste momente și atunci când vor ajunge la examenul de Bacalaureat sau Evaluare Națională vor putea depăși mai ușor această treaptă.
În ceea ce privește rezultatele scontate, ministrul a declarat că prin aceste măsuri se va realiza „o pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze”. În parte sunt de acord cu ministrul, da, aceste măsuri pot crește gradul calității procesului instructiv-educativ, dar nu va ajuta neapărat elevul în alegerea viitoarei cariere și mai ales în a face față provocărilor acesteia atâta timp cât nu luăm măsuri în ceea ce privește cultura educațională, reducerea abandonului școlar, acordarea burselor, reducerea costurilor „educației gratuite”, reducerea fenomenelor actuale din școli, precum bullying-ul, punerea accentului pe dezvoltarea inteligenței emoționale a copilului nu doar pe dezvoltarea cognitivă.
73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în școala lor
Un studiu realizat de Organizația Salvați Copiii arată că fenomenul bullying-ului există în toate școlile… Concluziile studiului arată că 2 din 10 copii exclud colegii din grup, 23% dintre copii sunt amenințați cu excluderea din grup, iar 31% dintre copii sunt efectiv excluși din grup. La nivelul amenințării cu violență fizică și umilire, 19 % dintre copii afirmă că au umilit în mod repetat un alt copil la școală, 22% dintre copii au amenințat cu lovirea un alt copil, 80% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații în care un copil este umilit de un alt copil. La violență fizică și distrugerea bunurilor, 16% au afirmat că au bătut în mod repetat un alt copil, iar 30% dintre copii că au lovit ușor în mod repetat un coleg. Prin urmare, situații specifice de bullying, 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în școala lor. Este ENORM.
Sper ca autoritățile să găsească măsurile potrivite pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, doar atunci procesul instructiv-educativ va fi cu adevărat complet”, a declarat Irena Dumitru, cadru didactic și președinte al Organizației de Tineret Pro România.
