Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Dâmbovița de 479,4 mii persoane (479404persoane), în scădere cu 39,3 mii locuitori (-39341 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (244,7 mii, reprezentând 51,0%) și trăiește în mediul rural (349,5 mii, reprezentând 72,9%).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 15 în ierarhia judeţelor.
Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Dâmbovița crescând la 42,5 ani (față de 40,3 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Dâmbovița se plasează pe locul 22.
În cadrul Regiunii Sud Muntenia din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,6 ani, județul nostru poziționându-se pe locul 3.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Dâmbovița este 124,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare cu 3,2 decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 53,2 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Structura pe localități a populației rezidente a județului Dâmbovița
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Dâmbovița, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna CREVEDIA care a ajuns la o populație de 8811 persoane (cu 1061 persoane mai mult decât în 2011), comuna ULMI cu o populație rezidentă de 5280 persoane (cu 921 persoane mai mult decât în 2011) și comuna ANINOASA cu o populație rezidentă de 6665 persoane (cu 321 persoane mai mult decât în 2011).
Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna ULMI a crescut cu 21,1% față de 2011 ajungând la o populație de 5280 locuitori, urmată de comuna CREVEDIA care a crescut cu 13,7% față de 2011 ajungând la o populație de 8811 locuitori.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna VIȘINEȘTI (1586 locuitori, –19,7% față de populația din 2011) și comuna RUNCU (3555 locuitori, –17,8% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este comuna RÂU ALB cu numai 1466 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1564 locuitori), situație întâlnită și la recensământul precedent.
Cea mai mare comună din județ este comuna DRAGOMIREȘTI cu 8835 locuitori, în scadere față de RPL2011 cu 32 persoane detronând comuna POTLOGI care la RPL 2011 a fost cea mai mare comună din județ cu 8981 locuitori.
Orașul RĂCARI este orașul cel mai mic din cadrul județului (6306 locuitori față de 6930 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este PUCIOASA cu 12953 locuitori.
Municipiul TÂRGOVIȘTE, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 66965 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 12645 persoane.
Între cele două recensăminte nicio localitate nu și-a păstrat exact dimensiunea.
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 439,1 mii persoane (din totalul celor 479,4 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Dâmbovița). S-au declarat români 417,5 mii persoane (95,1%). Populația de etnie romă a fost de 19,0 mii persoane (4,3%) urmată de bulgari cu 1,5 mii persoane (0,3%) și de sârbi cu 0,5 mii persoane (0,1%).
Potrivit liberei declarații a celor 438,8 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Dâmbovița după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, urmată de limba romani cu 0,7% și de cea bulgară cu 0,2%.
Structura confesională a fost declarată de 436,3 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Dâmbovița și arată că 96,6% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă urmată de religia Penticostală (1,4%), de cea Adventistă de Ziua a Șaptea (0,6%) și de religia Creștină după Evanghelie cu 0,5%.
Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului, 48,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 113,9 mii bărbați și 116,0 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 41,5% persoane din care 52,5% de sex masculin și 47,5% de sex feminin.
Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 15,4% de sex masculin și 84,6% de sex feminin.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului Dâmbovița, 47,3% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 41,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,2% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 26 în ierarhia judeţelor.
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, la nivel superior, 44,9% sunt de sex masculin și 55,1% de sex feminin; la nivelul mediu 53,7% sunt de sex masculin iar 46,3% de sex feminin; la nivelul scăzut de educație 44,7% sunt de sex masculin și 55,3% de sex feminin.
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă[1] a județului Dâmbovița este de 205,6 mii persoane, fiind compusă din 190,4 mii persoane ocupate și din 15,2 mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 273,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă peste două cincimi (41,6%), iar elevii și studenții aproape o treime (30,3%).
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 18 în ierarhia judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 26 în ierarhia judeţelor.
Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.
Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
***
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor. Prin regulamentele europene de implementare, pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
- persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
- persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:
- persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).
Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente la nivel național de 19,05 milioane persoane.
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).
