În fiecare an, pe 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz),  muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.

Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.

„În urmă cu 173 de ani, în Parcul Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea, „Deșteaptă-te, române” răsuna cu putere, lăsând ecouri în văzduh. Era pentru prima dată intonat oficial în cadrul unei manifestări inițiate de domnitorul Știrbei Vodă.

Astăzi, este imnul nostru național. Iar un imn nu e doar o melodie pe care o murmurăm când și când, ci amprenta peste vreme a sufletului unui popor. El provoacă, el declanșează emoții, el izbucnește cu pasiune, el dă putere și credință, prin cuvintele lui Andrei Mureșanu și muzica lui Anton Pann.

Mi-aș dori ca entuziasmul generației pașoptiste să se regăsească și astăzi în ADN-ul nostru. Iar cuvintele imnului, actuale și vrednice de urmat, să însuflețească faptele noastre”, a transmis președintele Pro România Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.