Îngrijorare privind a doua tranșă din banii pe care România trebuie să-i primească prin PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență!

Deputatul PSD de Dâmbovița, Radu Popa, consideră că este nevoie de formarea unei echipe de specialiști care să sprijine eforturile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și pe cele ale Ministerului Finanțelor „pentru a ne apropia succesul PNRR. Altfel, există un risc real ca a doua tranșă din banii PNRR să fie cel puțin amânată.

Guvernul de la București ar fi trebuit să primească deja 3,2 miliarde de euro – 2,1 fonduri nerambursabile și alți 1,1 miliarde sub formă de împrumut la dobânzi avantajoase, dar luna trecută reprezentanța Comisiei Europene din România a spus că cererea de plată numărul doi «este încă în stadiul de evaluare»”, a atenționat deputatul social democrat.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, 21 martie, proiectul de modificare a Legii privind protecţia avertizorilor în interes public. Deputaţii au aprobat modificarea legii în forma venită de la Senat, iar potrivit G4media, a fost eliminat cuvântul „temeinice” din sintagma „indicii temeinice”.

Practic, miza acestei modificări e uriașă și privește tranșa a doua de bani din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, blocată de aproape trei luni de Bruxelles.

Este a treia oară când legea va trece prin Parlament, după ce în ultimul an legislativul nu ar fi ținut cont de observațiile Bruxellesului legate de descurajarea raportărilor privind actele de corupție și încălcările legii.

Nemulțumirile față de forma în care a fost adoptată legea au dus la blocarea celei de a doua plăți din PNRR.

Vă reamintim că, în urmă cu o lună, un comunicat al MIPE sublinia printr-un comunicat de presă că „cererea II de plată nu este în niciun pericol, iar evaluarea documentației transmise spre validare urmează parcursul procedural firesc prevăzut în prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență. (…) Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un Stat Membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar și în cazul altor State Membre”.