„Aveţi dreptul de a păstra tăcerea.“ Aceste cuvinte au rămas întipărite în mintea celor care urmăresc cu plăcere filme poliţiste. Recent, Comisia Europeană a luat măsuri pentru ca acest drept să treacă din planul conceptual abstract binecunoscut în filmele hollywoodiene în planul concret al integrării în legislaţia Uniunii Europene.
La data de 27 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri menite să continue procesul de asigurare a faptului că legislaţia europeană garantează cele mai înalte stan-darde în domeniul drepturilor, în ceea ce priveşte echitatea procedurilor în materie penală, pentru toţi cetăţenii de pe întreg teritoriul Europei.
În fiecare an în Uniunea Europeană se desfăşoară peste 9 milioane de proceduri în materie penală. În pofida jurisprudenţei existente a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, în mod mult prea frecvent protecţia de care beneficiază în practică persoanele puse sub acuzare în întreaga Europă este în continuare insuficientă. În perioada 2007-2012, Curtea de la Strasbourg a condamnat 11 state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Grecia, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Spania) pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie. Având în vedere faptul că numai un procent foarte mic de cauze ajung la Curtea de la Strasbourg, cifrele sunt îngrijorătoare.
Consolidarea dreptului la un proces echitabil în întreaga Europă nu este un lux. Este o necesitate absolută. Nu putem accepta ca fie chiar şi o singură persoană nevinovată să fie închisă pe nedrept. Avem datoria şi obligaţia de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a împiedica producerea unor erori judiciare. Am auzit cu toţii relatările înspăimântătoare ale persoanelor care au fost condamnate pe nedrept sau în mod abuaziv. Acum putem să facem ceva în această privinţă.
Prezumţia de nevinovăţie este pilonul central al oricărui proces echitabil. Oamenii trebuie să fie întotdeauna consideraţi nevinovaţi până la proba contrarie. Trebuie să li se acorde întotdeauna şansa de a se apăra în cadrul unui proces şi să nu poată fi judecaţi „in absentia“. De asemenea, ar trebui să aibă posibilitatea de a păstra tăcerea şi de a nu răspunde fără ca vreo autoritate să poată deduce vinovăţia unui suspect pe baza faptului că acesta nu face nici o declaraţie. A păstra tăcerea nu este acelaşi lucru cu a-ţi recunoaşte vino-văţia. Propunerile garantează faptul că o persoană suspectată sau acuzată nu poate fi con-s-trân-să într-un mod necores-pun-zător să prezinte elemente de probă care ar putea să conducă la condamnări nedrepte.
Persoanele vulnerabile au nevoie de o protecţie specială. Propunerile includ garanţii speciale pentru cei vulnerabili, cum ar fi copiii şi persoanele cu handicap. Un milion de copii sunt implicaţi în proceduri în materie penală în întreaga UE, ceea ce reprezintă 12% din numărul total de persoane care fac obiectul unor astfel de proceduri. În cazul adulţilor vulnerabili, acest procent este cuprins între 4% şi 8%. Când este vorba despre copii sau despre alţi cetăţeni vulnerabili, nici o cifră nu este prea mică pentru a se face dreptate.
Ca ultim element, vrem să asigurăm faptul că persoanele care sunt private de libertate – de exemplu, ca urmare a unui mandat european de arestare – au acces la asistenţă juridică în etapa iniţială a procedurilor. Drepturile cetăţenilor sunt fundamentale. La ce bun să ai dreptul de a fi reprezentat de un avocat dacă nu ai cu ce să-l plăteşti? Justiţia nu ar trebui să încline balanţa dreptăţii în funcţie de câţi bani ai în cont.
Avem un ţel comun: crearea unui continent european al justiţiei. Un continent în care orice persoană din UE, din Suedia până în Malta, se poate baza pe dreptul la un proces echitabil. Vom lucra împreună pentru a asigura faptul că aceste propuneri devin cât mai curând posibil dispoziţii legislative ale UE. Aceasta înseamnă negocierea lor cu Parlamentul European şi cu statele membre. Sperăm că miniştrii de Justiţie din toate statele membre nu vor păstra tăcerea, ci vor lua măsuri şi vor transforma aceste propuneri în acte normative. Cetăţenii noştri merită pe deplin acest lucru.
Propunerile păstrează echilibrul corect între necesitatea de a-i urmări în justiţie pe infractori şi protejarea persoanelor care pot să fie nevinovate. Aceste propuneri reprezintă ultima etapă importantă din drumul îndelungat parcurs de UE în asigurarea protecţiei drepturilor cetăţenilor săi. Lumea a aşteptat dintotdeauna ca UE să dea un exemplu în aceste chestiuni. Şi trebuie să răspundem acestor aşteptări.