Deputatul PSD Radu Popa prezintă viciile de constituționalitate ale proiectului de lege care blochează cumulul pensiei cu salariul. „PSD va vota împotriva acestei legi, iar dacă va fi adoptată o va contesta la CCR”

oznorCO

„Această Coaliție de centru-noapte se răzbună pe pensionari”, este mesajul transmis de deputatul PSD de Dâmbovița, Radu Popa, pe subiectul legii care blochează cumulul pensiei cu salariul.

Parlamentarul dâmbovițean analizează fațetele acestei legi și avertizează că „administrațiile și companiile vor fi lipsite de expertiza și priceperea celor de 50-60-70 de ani, oameni care ar fi de real folos în situația actuală a aparatului de stat, populat într-o înspăimântătoare majoritate de analfabetism funcțional. Este știut că un stagiar, oricât de capabil ar fi, nu poate depăși în pricepere un om trecut prin experiențele vieții”.

Pe lângă acest aspect imposibil de neglijat, apar și problemele de constituționalitate: „Proiectul de lege prezentat de Raluca Turcan este plin de vicii de constituționalitate. Oriunde pui degetul în acest proiect dai peste o discriminare sau peste o încălcare flagrantă a unor drepturi fundamentale garantate de Constituție. Sub aparența «opțiunii» se instituie OBLIGAȚII de renunțare la drepturi constituționale (dreptul la pensie sau dreptul de a munci) sau INTERDICȚII privind exercitarea acestor drepturi (dreptul de a munci, indiferent de vârstă!). Legea nu-i lovește doar pe pensionarii care lucrează la stat, ci și pe pensionarii care lucrează în privat. În general, este o Lege anti-pensionari. PSD va vota împotriva acestei legi, iar dacă va fi adoptată o va contesta la CCR”, a anunțat parlamentarul social democrat.

Radu Popa  prezintă de altfel viciile de constituționalitate identificate în acest proiect de lege:

„1) Încălcarea dreptului la muncă, pentru toți pensionarii, inclusiv cei din privat, care au ajuns la vârsta de 70 de ani. Acestora li se interzice dreptul de a munci. Se încalcă art. 41, alin. 1 din Constituție: „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.

2) Condiționarea dreptului la pensie pentru pensionarii angajați la stat.  Dreptul la pensie este suspendat dacă aceștia vor să lucreze în continuare la stat. Se încalcă Art. 47, alin. 2 din Constituție: „Cetățenii au dreptul la pensie…”

3) OBLIGAȚIA DE A OPTA între două drepturi garantate de constituție: dreptul la pensie și dreptul la muncă. Alegerea unuia dintre ele de către pensionarii angajați la stat, implică suspendarea celuilalt, ceea ce contravine flagrant Constituției. Se încalcă art. 41, alin 1, din Constituție, care prevede inclusiv faptul că „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea  locului de muncă este liberă”. Deci dacă un pensionar alege să lucreze la stat, acest drept nu poate fi condiționat de suspendarea pensiei. La fel, dacă se optează pentru dreptul la pensie, pensionarul pierde dreptul la muncă la stat, ceea ce contravine aceluiași articol  41, alin. 1 din Constituție. Dacă, dimpotrivă optează pentru salariul, pensionarului i se îngrădește dreptul la pensie pe care l-a câștigat în momentul în care a împlinit vârsta de pensionare de 65 de ani. Se încalcă în acest caz art. 47, alin. 2.”

De asemenea, deputatul reiterează ce spune Curtea Constituțională pe acest subiect.

„Decizia CCR 873/2010: „Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, arată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câștigat.”

Decizia 591/2019: „Cu privire la sfera de cuprindere a acestui drept, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că este „un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate.

Decizia 591/2019 Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislație care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale – indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuții -, acea legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenție.

(Altfel spus, pensia este un drept de proprietate, care poate fi impozitat, dar nu poate fi suspendat. Art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Curții Europene a Drepturilor Omului prevede următoarele: „Protecția proprietății: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu pot aduce atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor or a altor contribuții, sau a amenzilor.”)”.

leave a reply