Arc peste timp, de la momentul 24 ianuarie 1859 la necesitatea unui obiectiv de țară, astăzi, la români!
În zi de sărbătoare pentru români, când au trecut 164 de ani de la marele moment al așa numitei Mici Uniri, deputatul PSD de Dâmbovița, Ionuț Vulpescu, amintește momentele cruciale care au dus la acest deznodământ istoric, rod al unui plan al celei mai de succes generație de politicieni și intelectuali români.
De asemenea, parlamentarul reamintește că, la inițiativa sa, începând cu anul acesta, prin legea 27/2023, adoptată recent de parlament și promulgată de președintele Iohannis, 11 iunie este Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești.
„Sărbătorim astăzi 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în Moldova (5 ianuarie 1859) și apoi și în Țara Românească (24 ianuarie 1859). Însă acest deznodământ nu a fost rezultatul vreunei manifestări spontane, ci al unui plan bine pus la punct, la care cea mai de succes generație de politicieni și intelectuali români, generația pașoptistă, a lucrat neîncetat timp de cel puțin 11 ani.
Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza, personalități centrale ale Unirii din 1859, au fost mai întâi implicați în Revoluția de la 1848, eveniment pe care, începând cu anul acesta, urmare a unei legi pe care am inițiat-o și care a fost recent adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României, Legea nr. 27/2023, îl vom cinsti pe 11 iunie, zi instituită ca Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești. Astfel, în 1848, după evenimentele din martie din Moldova, o parte dintre revoluționarii moldoveni au trecut munții. În decursul lunii aprilie, Transilvania constituia centrul spre care se îndreptau cei mai importanți reformatori din Moldova. Stabiliți pentru o perioadă la Brașov, revoluționarii moldoveni, în frunte cu însuși Alexandru Ioan Cuza, au folosit ocazia pentru aprofundarea legăturilor cu Transilvania, și au participat mai apoi la adunarea de la Blaj, alături de revoluționari transilvăneni și munteni. După participarea la adunarea de la Blaj, revoluționarii moldoveni au plecat la Brașov. Influențați de aceasta, ei au continuat discuțiile pentru a elabora un program politic pe baza căruia să-și continue activitatea revoluționară. Astfel, la 12/24 mai 1848, a fost elaborat la Brașov programul intitulat ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Ultimul punct al documentului prevedea următoarele: „6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.”
Așadar, vedem cum, de la prima menționare publică a dorinței unirii principatelor române și până la momentul realizării sale, politicienii din Țara Românească și Moldova și-au gândit fiecare acțiune în scopul îndeplinirii acestui deziderat. 11 ani în care au folosit toate ocaziile posibile pentru a pregăti momentul unirii, iar eforturile lor au fost încununate de succes. Trebuie să inițiem o dezbatere la nivelul societății românești pentru identificarea următorului obiectiv de țară”, a transmis deputatul PSD.
