În fiecare an, la 31 august, este sărbătorită Ziua Limbii, fiind instituită prin Legea 53/2013.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat – în şedinţa din 6 decembrie 2011 – şi de Camera Deputaţilor – la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de Preşedinţia României la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Potrivit legii, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
Ziua limbii române a fost însă și în acest an departe de a fi marcată așa cum ar fi fost normal, ci mai mult sărbătorită prin postări pe rețelele de socializare, un spațiu virtual care este mai mult „dușman” al limbii române decât „prieten” și asta pentru că este locul unde limba română este tot mai abuzată și mai maltratată de utilizatorii digitali. O realitate tristă, din păcate, punctată și de deputatul Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.
„Azi e Ziua Limbii Române. Prin Lege. Nu și prin practicile noastre de zi cu zi. O limbă tot mai abuzată și maltratată digital. O limbă ale cărei cratime sau diacritice ne aruncă în disconfort chiar și într-un bătrân sms. Problema reală însă e gândirea din spatele limbii. Și poate tocmai acesta e fenomenul cel mai pervers al acestei societăți, că a încetat să stimuleze gândirea într-o limbă de la care ne construim identitatea. Faptul că din marea literatură română elevii păstrează azi, în majoritatea lor, doar amintirea unor comentarii învățate pe de rost pentru examenele cu miză, că față de literatura așa-zicând minoră au complexe chiar pedagogii de “școală nouă”, că suntem mai fluenți în “romgleză” decât în limba proprie ne arată că suntem tot mai străini de propria identitate. Limba română nu e un enorm citat. Dar vorbirea ei a început să ilustreze imaginea societății noastre: o minoritate bogată și o majoritate săracă. Problema e ca cei bogați material nu sunt în mod necesar și cei bogați cultural. Iar polarizările au devenit tot mai radicale: bogați și indiferenți vs. săraci și fără acces la o cultură pe care o respectă tradițional, genuin. Aici, stânga are de lucru mai mult ca oricând: pentru că temele culturii, ale educației și ale reducerii inegalităților sociale au fost și rămân subiectele cruciale ale agendei ei politice. Sper că din sărbătoare în sărbătoare, să fim mai conștienți de o limbă ale cărei nuanțe și a cărei putere ne fac cu adevărat europeni și moderni.
Dincolo de orice, limba română e limba marilor săi poeți. În aceasta seară, o mare poetă, Nora Iuga, se întâlnește cu cititorii săi, cu ocazia lansării unui film documentar dedicat ei: “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”. Ce poate fi mai frumos pentru a sărbători limba română? Am avut-o invitată pe Nora Iuga la podcastul meu și a fost una dintre cele mai vibrante întâlniri, și pentru mine, dar și pentru public. (https://youtu.be/ElNZfYm6xqk?si=cIsZa5ZAIfF06VwH) Avangarda e un loc unde se adună mari poeți, scriitori și mari actori ai limbii române. Un spațiu în care întâlnirea cu marile personalități ale țării, din diferite generații, se va relua, duminică de duminică, într-un nou sezon. Pe 3 septembrie ne vom întâlni tot cu o mare poetă a limbii române și a generației ‘60, într-un sezon de excepție. La mulți ani limbii române!”, a transmis deputatul Ionuț Vulpescu.
