Campania „Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului” este organizată pentru prima oară în România și are ca temă „Îngrijirile medicale în condiții de siguranță”.
Scopul campaniei este „Conștientizarea profesioniștilor din domeniul furnizării serviciilor de sănătate, precum și a pacienților asupra importanței îngrijirilor medicale de calitate, cât și asupra siguranței pacienților”.
Obiectivele campaniei sunt:
-informarea profesioniștilor din sănătate asupra importanței îngrijirilor medicale în condiții de siguranță,
-conștientizarea medicilor asupra necesității utilizării corecte a tehnologiilor și instrumentelor pentru realizarea unui act medical mai sigur cu efecte secundare reduse;
-informarea pacienților și aparținătorilor acestora asupra importanței implicării eficiente în îngrijirea lor în cursul terapiei.
Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului a fost creată pentru a facilita dezvoltarea politicilor și practicilor privind siguranța pacienților în toate Statele Membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră la îmbunătățirea siguranței acestora.
În octombrie 2004. OMS a lansat programul WHO Patient Safety privind siguranța pacientului, ca răspuns la o rezoluție a Adunării Mondiale a Sănătății (2002), care solicită Organizație și Statelor Membre să acorde atenție maximă acestei probleme. Programul WHO Patient Safety își propune să coordoneze, să difuzeze și să accelereze îmbunătățirea siguranței pacienților în întreaga lume.
Infecțiile dobândite în timpul spitalizării afectează în medie 1 din 20 pacienți anual (circa 4,1 milioane pacienți), cele mai frecvente patru tipuri fiind: infecțiile tractului urinar (27%), infecțiile tractului respirator inferior (24%), infecțiile chirurgicale (17%) și infecții ale sângelui (10,5%).
În timp ce 23% dintre cetățenii UE susțin că au fost direct afectați de o eroare medicală, 18% au suportat o eroare medicală gravă într-un spital, iar 11% susțin că le-a fost prescrisă medicație greșită. Dovezile arată că 50% până la 70,2% din prejudiciile rezultate din erorile medicale pot fi prevenite printr-o abordare sistematică cuprinzătoare a siguranței pacienților.
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și Planul de acțiuni pe perioada 2014-2020 prevede o serie de direcții strategice de acțiune și măsuri printre care și Creșterea gradului de siguranță a pacientului și a calității serviciilor medicale în unitățile sanitare prin:
*introducerea evaluărilor de rutină ale performanței la toate nivelurile de îngrijire folosind protocoale de estimare a performanței pe diferite niveluri de îngrijire;
*implementarea la nivel național a conceptului de siguranță a pacientului precum și a instrumentelor/procedurilor aferente, bazate pe evidențele /bunele practici internaționale (OMS, UE);
*elaborarea și implementarea unui plan strategic național cuprinzând măsuri generale pentru îmbunătățirea siguranței pacientului; dezvoltarea și implementarea programelor de raportare, investigare și concluzionare privind evenimentele adverse;
*dezvoltarea unor programe de cercetare privind siguranța pacientului;
*informarea-educarea populației împotriva abuzului de antibiotice.
Grupurile țintă adresate de problemele privind siguranța pacientului sunt:
-personalul medical
-pacienții și aparținătorii acestora.