Dezastru în educația românească, după ce Guvernul PNL a decis să sacrifice copiii României pe „altarul COVID”, deși toate studiile și toate analizele arată că școlile nu sunt o sursă de infectare cu noul coronavirus, rata de infectare fiind foarte mică în rândul copiilor, aceștiafiind protejați din punct de vedere sanitar în unitățile de învățământ.

Deputatul PSD de Dâmbovița, Claudia Gilia, candidat al partidului pentru Senatul României, a susținut astăzi o conferință de presă în cadrul căreia a vorbit pe larg, cu argumente solide, despre stadiul în care se găsește sistemul educațional din țara noastră și despre cum a sacrificat PNL educația copiilor României. Potrivit deputatului, au trecut 2 luni de la deschiderea acestui an școlar, dar deja se prefigurează a fi anul cu cel mai dezastruoase rezultate din toate punctele de vedere.

Săptămâna trecută, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, tot mai multe organizații internaționale au tras un semnal de alarmă asupra situației în care se află copiii din România.

Toate studiile realizate de World Vision, UNICEF, Salvați Copiii, dar și analizele internaționale și naționale, arată că problemele copiilor, mai ales ale celor din mediul rural sau din zonele defavorizate s-au accentuat în pandemia de COVID.

Iată câteva cifre îngrijorătoare la care actualii guvernanți nu au niciun răspuns:

-Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi, arată datele unui raport al Organizației Salvați Copiii;

-Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare – acest procent reprezentă cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii;

-România înregistrează și cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europeană, cu un capitol separat al mortalității sub un an;

-400.000 de copii se află în afara sistemului de educație (studiu UNICEF);

-Aproximativ 60.000 de copii sunt separați de familiile lor, în cea mai mare parte ca urmare a sărăciei, violenței sau abandonului;

-Un milion de copii sunt spitalizați în fiecare an;

-România are una dintre cele mai mici rate de acces la educația timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană (media UE – 35,2%);

-Rata de părăsire timpurie a școlii este a treia la nivel european, după Spania și Malta – 15,3%, față de 10,3% la nivel european;

-Analfabetismul funcțional: 44% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc și nu pot rezolva probleme simple de matematică și științe;

-Aproape 50% dintre elevii din mediul rural iau sub 5 la Evaluarea Națională.

Pe lângă toate aceste cifre se mai adaugă, în această perioadă de pandemie, problemele sistemului educațional:

-Un milion de elevi nu au acces la internet și tehnologie (conform unui studiu IRES, dar și al unor documente oficiale);

-Profesorii nu au primit nici echipamente, dar nici nu au fost formați în vară pentru a recupera materiile pierdute în primăvară. Așadar, au început anul școlar fără niciun sprijin din partea ministerului;

-După ce au fost închise școlile, părinții au fost puși în situația de a intra în șomaj tehnic.

„Trag încă un semnal de alarmă: dacă nu se vor lua măsuri urgente, această generație va fi una de sacrificiu. Școala făcută de acasă este una de o calitate mai slabă. Profesorii nu mai pot interacționa cu elevii la fel cum se întâmplă în sălile de clasă. Cei mai dezavantajați copii sunt cei din zonele rurale și din cele defavorizate. Astfel, prăpastia între copiii săraci și copiii cu posibilități financiare crește pe zi  ce trece. Și așa cifrele de mai sus ne arată că au șanse minime să reușească în viață, însă în condițiile actuale statul nu le oferă, practic, nicio șansă de a reuși în viață. Ne așteptăm să fie mai săraci, mai bolnavi și mult mai marginalizați și abuzați.

Atrag atenția și serviciilor sociale din subordinea Ministerului Muncii să ia atitudine și să gândească programe remediale împreună cu Ministerul Educației. Există milioane de euro disponibile din fonduri nerambursabile care ar putea fi redirecționate exclusiv către acești copii.

Împreună cu specialiștii epidemiologici trebuie gândit un plan rapid de redeschidere a școlilor. Avem nevoie de un cadru legal coerent și predictibil. Nu este permis ca după ultimele modificări legislative școlile să fie închise, iar centrele precum After-School-urile sau creșele să rămână deschise doar pentru că și-au trecut drept activitate altceva decât „educație” (au trecut – „supraveghere copii, desen, dansuri” etc.). De fapt, elevii merg la aceste After-School-uri și fac aceleași lecții pe care le făceau la școală. Aici, autoritățile asistă neputincioase la aceste „chichițe” legislative și, de fapt, permit o discriminare pe față a copiilor și părinților care nu-și permit să achite contravaloarea unui After-School.

Acum întreb Guvernul: Unde sunt tichetele pentru After-School pentru anul școlar 2020-2021 votate de Parlament? De ce nu se dau fiecărui copil din această țară?

Vă reamintesc că Parlamentul a votat în luna august 2020 pentru ca fiecare copil să primească 400 de lei pe lună (Legea nr.186/20.08.2020 stipulează –  „Statul finanțează programul «Școala după școală» pentru preșcolarii și elevii de până în clasa a IV-a inclusiv, ai căror părinți, reprezentanți legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de părinte pentru întreținerea unui copil, pe perioada absenței părinților, (…) solicită acest serviciu, prin tichete educaționale a căror valoare nominală lunară se raportează la indicatorul social de referință și este de 0,8 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul «Școala după școală).

Cinicul Guvern Orban și-a modificat propriul proiect prin Ordonanță de urgență și a redus suma la 200 de lei și doar pentru anumite categorii de elevi (nici în acest moment nu s-au stabilit școlile și numărul de elevi)”, a declarat deputatul PSD Claudia Gilia, candidat pentru Senatul României la alegerile din 6 decembrie.