Astăzi, la Târgoviște, în sala de ședințe a Instituției Prefectului, a avut loc o dezbatere publică, cu participarea reprezentaților Guvernului, ai Agenției Naționale pentru romi, ai Birourilor județene pentru romi din Dâmbovița, Argeș și Prahova, reprezentanți ai societății civile privind strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorităților rome. Așadar, reprezentanți ai tuturor forurilor reprezentative pentru această etnie s-au așezat la aceiași masă, au împărtășit idei și probleme pentru a putea identifica soluții la situațiile cu care se confruntă romii în comunitățile locale și a le trece într-o strategie menită să îmbunătățească situația etnicilor romi din țara noastră pe perioada 2020-2025.
Se pare că de această dată Guvernul a decis să nu se mai ia decizii din birou atunci când se stabilește strategia pentru îmbunătățirea situației romilor, ci să se culeagă informații din teritoriu despre problemele reale cu care se confruntă această comunitate care reprezintă un procent important din populația țării.
La finalul dezbaterii din Dâmbovița s-au tras o serie de concluzii, însă întâlnirile regionale nu se opresc aici, se continuă cu culegerea de informații legate de problemele cu care se confruntă romii, următoarea întâlnire regională fiind programată a se desfășura la Brașov.
„Discuțiile de astăzi au avut două componente, prima a reprezentat-o prezentarea de către cele trei Birouri Județene pentru Romi a măsurilor întreprinse și a obiectivelor întreprinse în anul 2018 și propunerile pentru anul 2019, dar mai important este faptul că cea de-a doua componentă, care s-a întins pe o oră și jumătate de discuții libere, vizează strategia națională pentru incluziunea romilor. Discuțiile au fost libere, propunerile au fost destul de consistente și eu sper ca tot ce s-a discutat astăzi să se transforme în lucruri concrete pentru cele trei județe și să reușim împreună să ajutăm comunitățile de romi… Acest lucru nu se poate face decât cu o strategie națională foarte bine pusă la punct și bazată pe lucruri concrete preluate din teritoriu, iar întâlnirile regionale, care se desfășoară la nivel național, au rolul de a prelua din teritoriu obiective pe care să le înscrie în această strategie națională”, a declarat subprefectul județului Dâmbovița, Florina Mureșan
„Astăzi la Dâmbovița s-au reunit cele 3 județe prin reprezentanții romilor și prin experții din prefecturi… Guvernul și-a dorit o altfel de abordare și noua strategie să fie dezbătută la nivel național, să atragă factori de decizie locali și să fie implicați în deciziile guvernamentale prin propunerile pe care le descoperim la nivel județean și regional. Reprezentanții din cele 3 județe, atât reprezentanții din prefecturi, cât și reprezentanții romilor, dar și instituțiile care au participa, ne-au transmis câteva idei principale de care o să ținem cont la următoarea strategie, care o să aibă altă formă… Împreună cu doamna prim-ministru și cu secretarul general Toni Greblă am decis să nu facem o Hotărâre de Guvern pe repede înainte, s-o facem într-o dezbatere publică, cu ajutorul și cu susținerea instituțiilor prefecturilor din țară și cu susținerea Departamentului Relației cu Prefecturile… Este a treia întâlnire din regiune, prima a fost la Giurgiu, a doua a fost la Craiova, acum la Dâmbovița, iar pe 21 mai o să fim la Brașov.
S-a agreat faptul că în momentul acesta nu există în vechea strategie de îmbunătățire a situației romilor posturi de consilieri, într-o formă sau alta o să găsim o soluție legală, de reprezentanți ai romilor în Consiliul Județean și este nevoie de acest lucru… Este nevoie să fie reprezentanți ai romilor în toate consiliile județene din țară care să implementeze noua strategie pentru îmbunătățirea romilor, pentru că vechea strategie de multe ori a fost o scrisoare pierdută într-un sertar al unor politicieni la nivel local, și aici vorbesc direct de administrațiile locale care nu au respectat o Hotărâre de Guvern, nu au pus-o în aplicare din diferite motive și au preferat ca romii să fie masă de manevră o dată la 4 ani și nu au ținut cont că se putea interveni în comunitățile de romii prin bugetarea strategiei și a interveni să rezolve nevoile de care ei aveau nevoie la nivel local”, a adăugat Dana Varga, consilier de stat.
„Noua strategie trebuie făcută pentru 2021-2027. Sunt aproape 20 de ani de implementare de politici publice în beneficiul comunităților de romi, din păcate rezultatele, nu o spunem noi, ci rapoartele făcute la nivel extern, cât și intern, scot în evidență necesitatea de a aborda mult mai serios problematica romilor și altfel… Iar chestiunea aceasta de a aborda altfel vine ca o mănușă cu actualul program de guvernare, care scoate în evidență necesitatea de a colabora și a implica autoritatea locală în procesul de identificare a situațiilor reale cu care se confruntă comunitățile și de a identifica soluții la nivel local și a le duce în planul de acțiune. Actuala strategie este un text în care ne poate sprijini în procesul de fundamentare a unor viitoare politici publice, însă, așa cum știm, în România sunt vreo 500 de strategii adresate populației vulnerabile și dacă analizăm cam cât ar trebui să cheltuie statul român ar fi undeva la de 15 ori PIB-ul României, ceea ce înseamnă foarte mulți bani. În perioada următoare ne propunem foarte mult să continuăm procesul acesta de dialog, pentru că lucrurile nu se rezolvă din birou… Noua acțiune strategică pe care o avem în plan nu își propune să mai aibă foarte multe domenii de activitate, foarte multe direcții de acțiune, foarte multe activități care sună frumos pe hârtie, ci ne propunem să fundamentăm noua acțiune strategică bazată pe problemele reale cu care se confruntă oamenii de la nivel local”, a concluzionat Daniel Rădulescu, președintele Agenției Naționale pentru Romi.
